Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), 828 de milioane de oameni (10% din populația lumii) – au adormit înfometați în fiecare seară, în creștere cu 46 de milioane comparativ cu statisticile precedente.
Dintre cei afectați de foame, două treimi sunt femei și 80% trăiesc în zone predispuse la schimbările climatice.
Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la nivelurile globale ale foamei, The Hunger Project, o organizație non-profit, a desemnat ziua de 28 mai drept Ziua Mondială de Luptă împotriva Foametei.
Foamea este o stare debilitantă care apare atunci când organismul este privat de hrană pentru o perioadă îndelungată.
Perioadele prelungite de foame pot duce la probleme de sănătate și pot provoca daune fizice și cognitive pe tot parcursul vieții, în special în rândul copiilor.
Subnutriția se extinde dincolo de aportul de calorii pentru a indica deficiențe de energie și proteine, precum și vitamine și minerale vitale.
După un deceniu de scădere constantă, foamea globală a cunoscut o tendință ascendentă în ultimii ani. Între 2019 și 2021, numărul persoanelor subnutrite a crescut cu peste 150 de milioane, în principal pe fondul conflictelor, schimbărilor climatice, șocurilor economice și pandemiei COVID-19.
Costul alimentelor a crescut și el. Între 2019 și 2022, Indicele prețurilor la alimente (FPI) FAO – care măsoară modificarea prețurilor globale a unui coș de produse alimentare, inclusiv zahăr, carne, cereale, lactate și ulei vegetal – a crescut de la 95,1 puncte la 143,7 puncte.
„Chiar dacă prețurile globale ale mărfurilor alimentare au crescut – creșterile la nivel de țară diferă, deoarece țările folosesc politici diferite”, spune Monika Tothova, economist la divizia FAO Comerț și Piețe.
„Multe țări, de exemplu, folosesc subvenții pentru consumatori pentru produse selectate, fixând prețul pentru consumatori și protejându-i de fluctuațiile de pe piețele globale – în detrimentul bugetelor naționale.”
Cel mai recent raport al ONU privind starea securității alimentare și a nutriției în lume (SOFI) a constatat că cea mai mare parte a populației subnutrite a lumii trăiește în Asia, unde aproximativ 425 de milioane de oameni au murit de foame în 2021. Cu toate acestea, prevalența foametei este cea mai mare în Africa, cu 278 milioane de persoane afectate.
Numărul persoanelor care se confruntă cu o penurie acută de alimente (incapacitatea unei persoane de a consuma alimente adecvate) și, ca urmare, le pune viața sau mijloacele de trai în pericol imediat, a crescut pentru al patrulea an consecutiv, la 258 de milioane de oameni se confruntă cu foamea acută, conform ediției din 2023 a Raportului global privind criza alimentară.
„Șocurile economice au depășit conflictul ca principal motor al insecurității alimentare acute și al malnutriției în mai multe crize alimentare majore”, spune Tothova.
„Șocurile economice globale cumulate, inclusiv creșterea prețurilor la alimente și perturbări grave ale piețelor, subminează rezistența și capacitatea țărilor de a răspunde la șocurile alimentare”.
În 2022, războiul dintre Rusia și Ucraina – doi dintre cei mai mari producători mondiali de cereale de bază, semințe oleaginoase și îngrășăminte – a dus la perturbări uriașe în lanțurile internaționale de aprovizionare, care au crescut prețurile cerealelor, îngrășămintelor și energiei. Acest lucru a determinat ca FPI global să atingă cel mai înalt nivel înregistrat în 2022.
Proiecțiile privind perspectivele viitoare ale foametei la nivel global sugerează că foamea va persista, pe fondul fenomenelor meteorologice extreme.
