Liceul „Lucian Balga” din Tiraspol care se află în subordinea Chișinăului riscă să fie închis. Autoritățile transnistrene au înaintat un ultimatum conducerii instituției, iar cerințele sunt greu, dacă nu imposibil de îndeplinit.
„Acest lucru ne pune foarte mult în gardă deoarece noi nu vom putea să plătim facturile acum, la sfârșit de lună. Poate să vină și să ne deconecteze de la apă, canalizare, energie electrică”, a explicat Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga”.
“Am primit o scrisoare prin care am fost anunțați că până la 15 martie trebuie să avem obligatoriu în liceu apă caldă, o cantină și o sală de sport. Acest lucu este imposibil. Ei știu asta și ne înaintează asemenea condiții”, a mai afirmat Ion Iovcev.
Chiar dacă separatiștii ar fi convinși să-și retragă cerințele, rămâne o altă problemă: Inspectoratul Fiscal din Tiraspol cere ca liceul să prezinte toate documentele financiare ce țin de salarizarea angajaților. „Ei vor să plătim impozite din salariu, dar noi achităm în Rep. Moldova, de unde ne sunt transferați banii pentru salarizare. Nu putem să plătim două impozite. Dacă nu prezint documentele financiare timp de șase luni au dreptul, după legislație, să lichideze instituția. Timpul va începe să curgă începând cu 20 ianuarie”, a declarat Ion Iovcev în cadrul unei conferințe de presă.
Problemele Liceului „Lucian Blaga” s-au accentuat în luna decembrie a anului trecut când procuratura transnistreană a invocat denunțul unei profesoare care reclama condițiile sanitare proaste din sediul instituției și reținerea salariului, timp de câteva luni. Plângerea ar fi fost semnată de profesoara de franceză Galina Zagoronea, dar aceasta neagă că ar fi trimis o asemenea sesizare.
„În această perioadă eu am fost în concediu în Belarus. Când m-am întors, pe 5 decembrie, am aflat de această scrisoare. Directorul mi-a arătat o copie și am văzut că semnătura nu este a mea. Pe 11 decembrie m-am dus la procuratură și am scris plângere că mi-a fost falsificată semnătura. Nu au întreprins nicio măsură nici până astăzi. Nu au deschis un dosar penal. Am fost și la Biroul de reintegrare și am scris explicații și la Ministerul Educației. Nu sunt eu autoarea acelei plângeri”, spune profesoara de franceză.
Reprezentanții Liceului „Lucian Blaga” au fost însoțiți la conferința de presă de directorii altor două instituții de învățământ din Transnistria care se subordonează Chișinăului: gimnaziul din satul Corjova și Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, cu sediul în satul Doroțcaia. Cele două instituții de asemenea au fost îndemnate să achite impozite din salariile profesorilor.
„Presiunile sunt acum mai mari asupra liceului din Tiraspol, dar vor ajunge și la noi. Va fi mult mai ușor să ne preseze. Nu vor trebui să ne blocheze conturile. La noi va fi deajuns să ne oprească autocarul din drum cu care ne deplasăm din Grigoriopol în Doroțcaia”, spune conducătoarea Liceului „Ștefan cel Mare”, Eleonora Cercavschi.
„La noi au început presiunile când au cerut să achităm pentru arenda clădirii gimnaziului, deși aveam dreptul să folosim gratuit acest spațiu până în 2015. Avem multe alte probleme care trebuie soluționate”, a adăugat directorul școlii din Corjova, Constantin Sucitu.
Directorii instituțiilor de învățământ îndeamnă autoritățile de pe cele două maluri ale Nistrului să nu implice elevii în luptele politice, să se așeze la masa negocierilor și să ajungă la consens. „Chișinăul trebuie să găsească pârghii pentru a soluționa problema. Soluția trebuie să vină de la Guvern”, a menționat Ion Iovcev.
Închiderea acestui liceu poate fi începutul blocării activităţii și pentru celelalte şapte instituţii de învăţământ cu predare în română din regiunea transnistreană, susțin directorii şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului.
„Cade Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, cad și celelalte licee. Nu în zadar se lovește în acest liceu. Nu va fi o problemă ca să fie lichidate și celelalte instituții. Noi suntem în mâinile lor. Trebuie să facem ceva, să nu permitem acest lucru”, a declarat Eleonora Cercavschi, directorul Liceului din Grigoriopol.
Conform ultimului Raport OSCE privind situația școlilor cu predare în limba română din Transnistria , publicat în noiembrie 2012, Liceul “Lucian Blaga” avea cheltuielile totale estimative, ce urmau să fie achitate de Ministerul Educatiei din Rep. Moldova pentru activitatea școlii în anul 2012, erau de 2.735.900 lei moldovenești (aproximativ 171.000 euro), Liceul “Alexandru cel Bun” din Bender înregistra cheltuieli de 6.416.600 lei moldovenești (408.390 euro), Liceul “Mihai Eminescu” din Dubăsari 7.075.300 lei moldovenești (aproximativ 450.314 euro), celelalte școli nedepășind 5.267.300 lei moldovenești (335.242 euro).
Disputa actuală privind școlile ar putea să-și tragă rădăcinile din anul 1989, odată cu reintroducerea grafiei latine. Problema limbii a devenit un factor major ce a contribuit la conflictul secesionist din Transnistria, o regiune de pe malul stâng al rîului Nistru, care a revocat pe teritoriul său hotărârile privind declararea limbii române/moldovenești ca limbă de stat și de reintroducere a grafiei latine.
În vara anului 2004, autoritățile de facto transnistrene au închis în mod forțat trei școli din Bender, Rîbnița și Tiraspol. Unii părinți și profesori au fost arestați, clădirile școlilor au fost sechestrate și bunurile din proprietatea școlilor distruse. În alte cazuri, părinții și elevii s-au închis în interiorul clădirilor școlilor sale spre a preveni închiderea școlilor. După o puternică reacție a comunității internaționale, autoritățile de facto transnistrene s-au retras de pe teritoriul clădirilor școlilor și ambele Părți au revenit la masa de negocieri. În final, cinci din cele șase scoli de pe teritoriul de sub controlul autorităților transnistrene au primit înregistrare permanentă în 2005, cu statut de instituții nestatale de învățământ general, cu menționarea în statutul lor juridic a acordului că programul școlar va fi coordonat de Părți. La scurt timp s-a efectuat o analiză reciprocă a manualelor și programului școlar și au fost discutate procedurile de licențiere de către experții din partea ambelor Părți. Însă toate întrunirile experților au încetat în 2006 și au fost rezumate doar în 2012.
În pofida celor mai bune eforturi din partea directorilor unor școli, aceste probleme au degenerat într-o stare cronica în cei șase ani ce au urmat după inițierea unor negocieri active, ceea ce indică fsptul că problemele pot fi soluționate doar la nivel politic. Aceste probleme de lungă durată includ statutul construcției aproape finisate a clădirilor din Rîbnița, ridicate de Ministerul Educației și nefinalizate după sechestrarea clădirilor de către autoritățile locale în 2004, precum și statutul a două școli din Doroțcaia și Cocieri, ai căror părinți și elevi doresc reîntoarcerea școlilor în orașele Grigoriopol și Dubăsari. Directorii școlilor din Rîbnița și Grigoriopol/Doroțcaia au încercat soluționarea acestor probleme prin discuții directe cu autoritățile locale.
Directorii școlilor reclamă dificultăți în transportul bunurile prin punctele de trecere transnistrene, costurile pentru utilități publice mai ridicate comparativ cu alte școli și nesiguranța privind contractele de arendă. Dar cel mai mult se plâng de scăderea semnificativă a numărului de elevi, care a ajuns de la 5.619 de elevi în anul școlar 1998–1999 la 1.800 în anul școlar 2012–2013.
Reamintim că pe 5 decembrie 2013 Curtea Constituţională a decis că în Rep. Moldova limba oficială este limba română.
