Anul acesta, pe 19 februarie, se împlinesc 146 de ani de la nașterea marelui sculptor Constantin Brâncuși. Cu această ocazie, reprezentanțele Institutului Cultural Român invită publicul la o serie de proiecte care pun în valoare opera marelui sculptor român.
19 februarie
Imagini reprezentative, proiectate pe fațada sediului ICR Budapesta și a filialei sale de la Seghedin
Institutul Cultural Român de la Budapesta și filiala Seghedin vor marca Ziua Națională Constantin Brâncuși printr-o serie de proiecții cu imagini reprezentative pe fațadele sediilor lor. Aceste momente vor fi evidenţiate ulterior şi pe pagina oficială de Facebook a reprezentanţei, pentru publicul local și internațional, cu scopul de a promova cultura română.
„Brâncuși around the world” o inițiativă ArtSociety realizată de Art Safari în colaborare cu reprezentanțele Institutului Cultural Român din Londra și New York
Filmul „Constantin Brâncuși: The Essence of Things” va fi prezentat sâmbătă, de la ora locală 10.00 (12.00 ora României), pe reţelele de socializare ale ICR Londra. Călătoria despre căutarea esenței lui Brâncuși de la Tate Modern din Londra este o redescoperire a emblematicului artist prin ochii lui Matthew Gale, Senior Curator at Large, curatorul expoziției Tate din 2004, „Constantin Brâncuși: The Essence of Things”, care urmărește amestecul de inspirații ce au făcut ca arta marelui sculptor român să aibă astăzi rezonanțe în întreaga lume.
Sâmbătă, reprezentanţa ICR New York va difuza online pe rețelele sale de socializare şi pe cele ale partenerilor un material video despre influența universală exercitată de marele artist român. Absorbind influențe de o uimitoare diversitate, opera lui Constantin Brâncuși a devenit, la rândul ei, o importantă sursă de inspirație pentru artiști de pretutindeni. La New York începe, chiar de ziua marelui inovator al formelor moderne, o călătorie în jurul lumii pentru a explora durabilul impact al artei sale. Explorarea este realizată în compania lui Matthew Kirsch, curator pentru programe de cercetare în cadrul Noguchi Museum, care ne provoacă să îl redescoperim pe Brâncuși prin prisma influenței sale asupra altui creator celebru, Isamu Noguchi. Fascinat de esențe, la fel ca și maestrul său român, artistul americano-japonez a aspirat să le exprime nu numai în lucrările sale de sculptură, ci și în grădinile pe care le-a proiectat sau în obiectele casnice pe care le-a conceput, în încercarea de a integra arta în locurile obișnuite și în viața de zi cu zi.
Masă rotundă despre viața și opera lui Constantin Brâncuși
Sâmbătă, de la ora 12:00 (ora locală), va fi difuzată pe pagina de Facebook a ICR Madrid o discuție, subtitrată în limba spaniolă. La dezbaterea online despre viața și opera celui mai mare sculptor al secolului XX vor participa: Clara Janés Nadal, scriitoare, poetă și traducătoare spaniolă, autoarea cărții „Brâncuși și o scrisoare de la Chillida”, Claudia Motea, actriță, scriitoare, traducătoare, autoarea cărții „Brâncuși, Dragostea mea!”, Ovidiu Popescu, consilier Consiliul județean Gorj, Luminița Pigüi Neagoe,avocat, președintele asociației ASESTERMUR (Asociația Țărilor Est-Europene) cu sediul în Murcia, Nicoleta Paninopol, manager general al Centrului Cultural UNESCO Mihai Eminescu din București.
Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția difuzează eseul cinematografic „Scrisoare imaginară a lui Constantin Brâncuși”
„Scrisoare imaginară a lui Constantin Brâncuși” (2018, r. Cornel Mihalache), produs de Televiziunea Română în seria „Români care au schimbat lumea”, va fi difuzat pe rețelele de socializare ale Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Filmul evocă într-o manieră poetică persoana artistului Constantin Brâncuși, printr-un monolog construit de Cornel Mihalache pe baza corespondenței și a altor documente scrise din epoca în care a trăit artistul. Eseul este ilustrat cu imagini de arhivă, fotografii din epocă, precum și filmări și fotografii recente. „Cel mai bun portret pe care i-l poate face cineva lui Constantin Brâncuși este propriul autoportret. Din cuvintele scrise de el, nu scrise de alții că le-ar fi spus, din fotografiile lui cu opera lui și din imaginile filmate de el însuși.” (Cornel Mihalache)
21 februarie
Concert și expoziție, la Ambasada României de la Berlin
Proiectul „Compozitori în atelierul lui Constantin Brâncuși” – un concert clasic, însoțit de o expoziție multimedia, va fi organizat de Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin luni, ora 19.00, la Ambasada României de la Berlin. Evenimentul înfăţişează personalitatea marelui sculptor în aspectele sale mai puțin cunoscute publicului larg. Pe de o parte, concertul aduce în atenția publicului relația pe care marele sculptor a avut-o cu trei compozitori importanți ai secolului al XX-lea: Erik Satie, Darius Milhaud și Marcel Mihalovici. Lucrările celor trei compozitori vor fi interpretate de pianiștii Cristian Niculescu și Iosef Ion Prunner, alături de violonista Alina Petrescu-Lepper. Pe de altă parte, expoziția multimedia „Constantin Brâncuși – sculptorul cosmogoniei moderne” prezintă parcursul operei brâncușiene, începând cu plecarea sculptorului pe jos la Paris și ajungând la ceea ce Brâncuși și-a dorit să fie încununarea operei sale, „Templul din Indore”, relevând cei trei piloni filozofici pe care s-a sprijinit opera sa: arta populară românească, misterele eleusine și cosmogonia indiană. Expoziția va fi realizată de Cristina Enășescu și se va desfășura sub forma unui material video de aproximativ 20 de minute.
28 februarie
,,Brâncuşi à l’œuvre – compozitori în atelierul lui Brâncuşi”, concert în Sala Bizantină a Hôtel de Béhague
Concertul va fi organizat la sediul Ambasadei României la Paris luni, ora 19.00, în interpretarea muzicienilor Cristian Niculescu (Berlin), Iosif Ion Prunner (Bucureşti) şi a interpreţilor invitaţi de la Orchestra Filarmonică Radio France, Mihaela Smolean și Teodor Coman. Evenimentul este organizat pentru a marca Ziua Constantin Brâncuși și, în același timp, este dedicat Preşedinţiei Franceze a Consiliului Uniunii Europene.
Concertul își propune să „restituie” marelui public muzica pe care marele sculptor o asculta în timp ce crea. Compoziții ale unor prieteni apropiați, precum Erik Satie. Programul, parte a unei serii intitulate „Les rendez-vous de l’Hôtel de Béhague”, va conţine lucrări pentru pian solo şi lucrări pentru pian la patru mâini, astfel:
George Enescu, Melodie (Suite Pièces impromptues op. 18 pour piano)
Erik Satie, Gnossienne No 3 e No 4 pour piano solo
Claude Debussy, La Terrasse des audiences du claire de lune (Préludes pour piano 2ème Livre)
George Enescu, Pièce De Concert (Konzertstück) pour Alto Et Piano
Marcel Mihalovici, Danse roumaine pour piano solo (à l’occasion de l’Exposition universelle de Paris 1937) Nocturne pour piano solo
Constantin Silvestri, Pièce de concert no. 2 pour piano
Darius Milhaud, Saudades do Brasil Opus 67 pour piano solo
Darius Milhaud, Sonate pour violon et piano no.2 op. 40
Constantin Silvestri, Danses populaires roumaines de Transylvanie pour Piano à 4 mains op. 41
Volumul „BRÂNCUȘI – Ansamblul de la Târgu Jiu” de Doina Lemny, lansat la Ambasada României în Marele Ducat al Luxemburgului
Volumul trilingv semnat de Doina Lemny, cercetător, doctor în istoria artei, specialist în sculptura din prima jumătate a secolului al XX-lea, va fi lansat luni, ora 17.00, la sediul Ambasadei României în Marele Ducat al Luxemburgului, în prezența ES Livia Rusu, Ambasadorul României la Luxemburg și a directorului ICR Bruxelles, a membrilor ambasadei, precum și a invitaților – parteneri, personalități din lumea culturală, academică, diplomatică, artiști, curatori, experți, critici de artă din Benelux. Volumul va fi prezentat de autor și constituie un omagiu adus lui Constantin Brâncuşi, a cărui operă a marcat creaţia artistică a secolului XX, devenind un punct de reper pentru arta modernă şi contemporană.
„Ansamblul monumental de la Târgu Jiu reprezintă visul împlinit al lui Brâncuşi. Artistul proiectează, în regiunea sa natală, un monument legat de istoria României şi a Europei la începutul secolului XX, monument ce dobândește semnificația și valoarea unui loc de meditație asupra dragostei şi a morţii, altfel spus, asupra existenței înseși. Este moştenirea cea mai de preţ pe care sculptorul o lasă poporului român.” (Doina Lemny)
