Vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, spune că anul este important şi pentru procesul de reglementare transnistreană şi speră ca Tiraspolul să înţeleagă importanţa Acordului de Asociere cu UE pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent pe care mal al Nistrului se află. Autoritățile de la Chișinău așteaptă parafarea, la 26 noiembrie, la Vilnius, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, în cadrul Summitului Parteneriatului Estic. Potrivit lui Carpov , Moldova este interessată inclusiv de acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, dar şi de avizul pozitiv al Comisiei Europene pentru liberalizarea regimului de vize.
Într-un interviu acordat IPN, vicepremierul moldovean susține că Rep. Moldova se află în etapa ultimelor pregătiri pentru evenimentul care va însemna o nouă etapă în relaţia cu UE. Oficialul speră că responsabilii din regiunea transnistreană vor conştientiza avantajele acestei relații, pentru toți locuitorii Rep. Moldova.
În ultima perioadă interesul opiniei internaţionale pentru reglementarea conflictului transnistrean este în creștere, subiectul fiind permanent monitorizat de marile cancelarii europene, dar şi de organizaţiile internaţionale
Referindu-se la Declaraţia Consiliului de Miniştri al OSCE vizând procesul de reglementare a conflictului transnistrean în formatul „5+2”, Carpov a declarat: ”Acest document, singurul adoptat la un nivel atât de înalt în ultimii 10 ani, stipulează necesitatea avansării negocierilor, precum şi îndeamnă mediatorii şi observatorii în procesul de negocieri să-şi intensifice eforturile pentru atingerea progresului în reglementarea conflictului în baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”. O dovadă a acestui interes sporit al cancelariilor europene este implicarea permanentă și în creștere a partenerilor internaţionali în proiectele îndreptate spre promovarea măsurilor de încredere, în special cu aportul statelor UE, ONU şi a Consiliului Europei.
Eugen Carpov accentuează că nu există diferenţe semnificative între malul drept şi cel stâng al Nistrului. Conflictul transnistrean nu este unul interetnic, ci unul politic, ceea ce face ca diferendul să fie unul rezolvabil, iar soluţia – durabilă. Chişinău rămâne deschis spre dialog şi are dorinţă reală de a rezolva problema transnistreană.
Cât priveşte pericolele ce ameninţă procesul de reglementare, Carpov s-a referit la acţiunile unilaterale, retorica agresivă, tensionarea artificială a situaţiei şi interesele din afara Republicii Moldova. Oficialul susţine că acestea pot fi depăşite doar prin dialog constructiv între toţi participanţii formatului „5+2” şi respectarea standardelor, principiilor şi angajamentelor internaţionale existente.
Pentru a ajunge la reglementarea definitivă a conflictului de la Nistru este nevoie ca toţi participanţii procesului de soluţionare să facă tot posibilul pentru a duce acest proces la finalul său logic. Vicepremierul a subliniat că, deşi există puncte de vedere diferite privind soluţionarea diferendului, scopul formatului de negocieri „5+2” este de a găsi o soluţie viabilă, în baza principiilor şi standardelor internaţionale, care stipulează clar că aceasta trebuie să se bazeze pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu identificarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană. „Forma pe care o va lua viitorul statut al regiunii va fi produsul final al negocierilor. Din păcate, în acest moment nu avem deschiderea Tiraspolului ca acest subiect să fie discutat”, a declarat Eugen Carpov.
Vicepremierul menţionează că ultimii ani au cunoscut totuşi o evoluţie semnificativă în procesul de reglementare transnistreană. După aproximativ 6 ani de pauză, a fost relansat procesul de negocieri în formatul „5+2”, s-a atestat intensificarea activităţii grupurilor de lucru, au fost semnate acte care au stabilit agenda oficială, principiile şi procedurile de negocieri, a fost reluat traficul feroviar prin regiune, a fost evacuată o cantitate enormă de surse radioactive amplasate în stânga Nistrului.
Totodată, pentru al treilea an consecutiv, Guvernul Republicii Moldova sprijină proiectele de infrastructură din Zona de Securitate, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru cei care au avut de suferit de pe urma conflictului. Mai mult, începând cu anul acesta, suma alocată din bugetul de stat a crescut cu 50%, atingând suma totală de 15 milioane de lei.
