Anul 2018 a fost desemnat – prin Decizia (UE) 2017/864 a Parlamentului European și a Consiliului – „Anul European al Patrimoniului Cultural”. Principalele obiective sunt încurajarea prețuirii patrimoniului cultural al Europei ca resursă comună, conștientizarea și sensibilizarea opiniei publice cu privire la istoria și la valorile comune, precum și consolidarea sentimentului de apartenență la un spațiu european comun. Sloganul este Patrimoniul nostru: la confluența dintre trecut și viitor.
În toată Europa, anul va fi marcat de evenimente care vor permite cetățenilor să se implice și să se apropie mai mult de patrimoniul lor cultural, parte integrantă din orașele, peisajele și siturile arheologice ale Europei. Nu îl întâlnim doar în literatură, în artă sau în obiecte, ci și în meșteșugurile pe care le-am moștenit de la străbunii noștri, în poveștile pe care le spunem copiilor noștri, în mâncarea de care ne bucurăm împreună, în filmele pe care le vedem și în care ne recunoaștem.
Patrimoniul cultural are o valoare universală pentru noi ca indivizi și pentru comunitățile și societățile noastre. Este important să îl păstrăm și să îl transmitem generațiilor următoare. Putem să ne gândim la el ca la ceva static sau aparținând trecutului, însă în realitate evoluează prin modul în care ne raportăm la el, prin implicarea noastră. Mai mult decât atât, patrimoniul nostru cultural joacă un rol important în construirea viitorului Europei. Acesta este unul din motivele pentru care ne dorim ca pe parcursul acestui An european să stârnim în mod special interesul tinerilor.
Patrimoniul cultural include mai multe categorii: tangibile – clădiri, monumente, obiecte, articole vestimentare, opere de artă, cărți, mașini, orașe istorice, situri arheologice; intangibile – practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele, aptitudinile – împreună cu instrumentele, obiectele și spațiile culturale aferente – pe care oamenii le prețuiesc. Printre acestea se numără dialectele și tradițiile orale, arta spectacolului, practicile sociale și meșteșugurile tradiționale; naturale – peisajele, flora și fauna; digitale – resursele create în formă digitală (de exemplu arta digitală sau filmele de animație) sau care au fost digitalizate pentru a putea fi păstrate (texte, imagini, materiale video, înregistrări etc.).
Anul 2018 ne va permite tuturor să ne bucurăm de patrimoniul nostru cultural, cunoscându-l și apreciindu-l mai bine.
Fiecare stat membru a desemnat un coordonator național care se va ocupa de aspectele organizatorice și va coordona evenimentele și proiectele la nivel local, regional și național.
Actorii cheie din sectorul cultural, precum și organizațiile societății civile se vor implica îndeaproape în activitățile prevăzute.
La nivel european, toate instituțiile europene s-au angajat să facă din acest An un succes. Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, precum și Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European vor organiza evenimente și activități pe tema patrimoniului cultural.
În plus, UE va finanța proiecte în favoarea patrimoniului cultural. A fost lansată o cerere de proiecte de cooperare pentru acest An în cadrul programului „Europa creativă”. Numeroase alte posibilități vor fi oferite de alte programe UE printre care Erasmus+, Europa pentru cetățeni și Orizont 2020.
Pentru a ne asigura că eforturile noastre se vor resimți și după 2018, Comisia, în colaborare cu Consiliul Europei, UNESCO și cu alți parteneri, va derula 10 proiecte cu impact pe termen lung.
Este vorba de activități în școli, de căutarea unor soluții inovatoare pentru reutilizarea clădirilor de patrimoniu sau de combaterea traficului de bunuri culturale. Obiectivul este de a contribui la declanșarea unei schimbări reale în modul în care ne apreciem, ne protejăm și ne promovăm patrimoniul, astfel încât Anul european să aducă beneficii pe termen lung cetățenilor.