Pentru a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul, în fiecare an, la 21 februarie, în întreaga lume se sărbătorește Ziua Internațională a Limbii Materne. Data semnifică ziua din 1952 în care studenții care demonstrau pentru recunoașterea limbii lor materne, bangali, ca limbă națională a Pakistanului, au fost uciși de poliție la Dhaka, astăzi devenită capitala Bangladesh-ului.
Ziua Internațională a Limbii Materne a fost proclamată de Conferința Generală a UNESCO în noiembrie 1999 (30C/62) și a fost recunoscută de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin aceeași rezoluție prin care 2008 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor.
Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului tangibil și intangibil. ONU consideră că toate acțiunile care promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversității lingvistice și educației multilingve, ci ajută și la dezvoltarea conștiinței tradițiilor lingvistice și culturale în întreaga lume și la inspirarea solidarității bazată pe înțelegere, toleranță și dialog.
UNESCO pledează pentru educația multilingvă bazată pe limba maternă încă din primii ani de școală. Cercetările arată că educația în limba maternă este un factor cheie pentru incluziune și învățarea de calitate și, de asemenea, îmbunătățește rezultatele învățării și performanța academică. Acest lucru este crucial, mai ales în școala primară, pentru a evita lacunele de cunoștințe și pentru a crește viteza de învățare și înțelegere. Și, cel mai important, educația multilingvă bazată pe limba maternă dă putere tuturor să participe pe deplin la societate, încurajează înțelegerea reciprocă și respectul unul față de celălalt și ajută la păstrarea bogăției moștenirii culturale și tradiționale care este încorporată în fiecare limbă din întreaga lume.
Cu toate acestea, este încă un drum lung de parcurs până la garantarea dreptului la educație în limba maternă. În majoritatea țărilor, majoritatea elevilor sunt educați într-o altă limbă decât limba maternă, ceea ce le afectează capacitatea de a învăța eficient. Se estimează că 40 % din populația lumii nu are acces la o educație într-o limbă pe care o vorbește sau o înțelege. Astăzi, în întreaga lume, există aproximativ 7.000 de limbi vorbite. Dar diversitatea lingvistică este din ce în ce mai amenințată pe măsură ce tot mai multe limbi dispar într-un ritm alarmant. Și când o limbă dispare, ia cu ea o întreagă moștenire culturală și intelectuală.
La nivel global, se înregistrează progrese în educația multilingvă bazată pe limba maternă, cu o înțelegere tot mai mare a importanței acesteia, în special în școlarizarea timpurie, și un angajament mai mare față de dezvoltarea sa în viața publică.
Prin cadrele sale normative pentru politica și educația lingvistică, UNESCO împărtășește bune practici în educația bilingvă și multilingvă și predarea în limba maternă. Colaborează cu statele membre pentru a integra educația multilingvă în programele și sistemele de învățământ. Inițiative recente de succes pentru promovarea educației bazate pe limba maternă au avut loc în Djibouti, Gabon, Guineea, Haiti și Kenya.
Concluziile noului raport al UNESCO De la drepturi la acțiunea la nivel de țară (care analizează cele 82 de rapoarte care au fost înaintate pentru recenta consultare cu statele membre UNESCO privind implementarea Convenţiei împotriva discriminării în educaţie)arată eforturile naționale depuse de diferite țări pentru a promova diversitatea culturală și lingvistică.
În plus, UNESCO a publicat recent Atlasul mondial al limbilor, o inițiativă fără precedent de păstrare, revitalizare și promovare a diversității lingvistice globale și a multilingvismului.
Impactul COVID-19 asupra educației în limba maternă
Închiderea școlilor din cauza pandemiei de COVID-19 a adâncit inegalitățile preexistente în materie de educație în întreaga lume. Închiderile au variat de la o medie globală de 20 de săptămâni la peste 70 în unele cazuri, mai mult de un an școlar complet. Ca întotdeauna, a afectat cel mai greu cursanții vulnerabili și marginalizați, care includ indigenii și vorbitorii de limbi din grupurile minoritare. Potrivit estimărilor ONU, aproape 500 de milioane de elevi de la preșcolari până la gimnaziu nu au putut accesa nicio oportunitate de învățare la distanță în timpul blocajelor.
În multe țări, instrumentele, programele și conținutul de predare și învățare la distanță nu au fost întotdeauna capabile să reflecte diversitatea lingvistică: au fost furnizate în mare parte în limbile naționale sau internaționale dominante. Atunci când conținutul de învățare la distanță nu este disponibil în limba maternă a elevilor, crește riscul de pierdere a învățării, abandon și excludere. Mulți cursanți nu aveau echipamentul necesar, acces la internet, materiale accesibile, conținutul relevant pentru contexte și nevoi și sprijin uman care le-ar fi permis să urmeze învățământul la distanță. De asemenea, mulți profesori nu au avut abilitățile și pregătirea pentru predarea la distanță. De asemenea, s-au luptat cu instrumente digitale în limbi pe care nu le-au stăpânit întotdeauna.
Decalajul digital masiv arată cum conectivitatea a devenit un factor cheie pentru garantarea dreptului la educație. Lipsa accesului la conținutul digital de învățare adâncește inegalitățile, marginalizarea și excluderea. Un alt element care exacerbează decalajul digital este faptul că multe limbi nu sunt prezente pe internet: există o diviziune lingvistică majoră în spațiul cibernetic astăzi. Includerea limbilor în lumea digitală și crearea de conținut de învățare incluzivă este vitală. Învățarea de la distanță bazată pe limba maternă ar trebui încorporată în sistemele de învățământ pentru ca toți cursanții, în special cei din minoritățile lingvistice, să aibă acces la educație în timpul închiderii școlilor și ulterior.
Tema Zilei Internaționale a Limbii Materne de anul acesta, „ Folosirea tehnologiei pentru învățarea multilingvă ”, este o oportunitate de a face bilanțul experienței din ultimii doi ani, de a merge mai departe diferit și mai bine.
Concluziile noului raport al UNESCO De la drepturi la acțiunea la nivel de țară sunt deosebit de relevante în prezentarea eforturilor naționale depuse pentru a promova diversitatea culturală și lingvistică și pot inspira în contextul recuperării învățării.
Desfășurate periodic, consultările solicită statelor membre să prezinte un raport național cu privire la măsurile luate pentru implementarea acestui instrument normativ, oferind o oportunitate valoroasă de a face bilanțul progreselor înregistrate, împărtășind practici naționale interesante și raportând provocări, de exemplu în lumina impactului pandemiei de COVID-19. În ultimii doisprezece ani, a existat o creștere de peste 47% a raportării de stat, ceea ce arată valoarea acordată acestui mecanism de raportare.
Convenția prevede drepturi clare în ceea ce privește limbile. Recunoscând importanța limbilor minoritare, 41% dintre statele raportoare au legislație sau reglementări care garantează dreptul minorităților naționale de a studia în limba maternă – unele state au garantat chiar acest drept în constituțiile lor. Raportul dezvăluie că țările oferă instruire în limbile minoritare sau indigene și în conformitate cu nevoile populațiilor locale, precum și răspândirea educației bilingve multiculturale și interculturale prin formarea profesorilor în „competențe lingvistice, comunicative, culturale, sociolingvistice și pedagogice” în cadrul minorității.
Refugiații și migranții se confruntă cu o multitudine de obstacole în calea educației, inclusiv bariere lingvistice. Pentru a asigura o tranziție fără probleme în sistemul educațional al țării gazdă, 52% dintre țările raportoare oferă cursuri de limbi străine.
În ciuda progreselor înregistrate, constatările arată că, atunci când limba de predare a fost diferită de limba maternă, de exemplu pentru cei cu medii migrante, învățarea a fost extrem de dificilă și a dus la performanțe slabe. În acest sens, la nivel global, 40% din populație nu are acces la o educație într-o limbă pe care o vorbește sau o înțelege.
Măsurile naționale bazate pe drepturi, luate pentru a se asigura că fiecare cursant poate fi educat în limba maternă, vor contribui la promovarea incluziunii și la reducerea disparităților în educație, în special pentru recuperarea învățării. Tehnologia poate avea, de asemenea, un rol de a promova educația multilingvă și de a sprijini dezvoltarea unei învățări de calitate pentru toți, o fațetă care este explorată de Inițiativa privind evoluția dreptului la educație. Odată cu creșterea mobilității și riscul ca limbile să dispară, este mai oportun ca niciodată să îmbrățișăm pe deplin diversitatea lingvistică în educație.
