În această zi, Biserica creştină celebrează vestea adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril că-l va naşte pe Iisus. Sărbătoarea, la câteva zile după echinocţiul de primăvară, este şi ziua când sosesc rândunelele, se dezleagă limba păsărilor şi cucul cântă pentru prima dată în an.
Buna Vestire este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului şi este marcată cu exact nouă luni înainte de Crăciun, momentul naşterii lui Isus.
În Răsărit, sărbătoarea a fost marcată oficial în anul 550, în timp ce, la Roma, a intrat în calendare abia în secolul VII.
Buna Vestire le aminteşte credincioşilor de momentul în care Îngerul Domnului, Arhanghelul Gavril i-a apărut Fecioarei Maria şi i-a spus:
„Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri şi Sfântul Care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema”.
Sfinţii Părinţi ai Bisericii creştine spun că în aceste cuvinte este dovadă lămuritoare a Sfintei Treimi, Tatăl cu puterea Sa cea dumnezeiască, Fiul lui Dumnezeu întrupat în pântecele preacuratei Fecioare Maria şi Duhul Sfânt care se pogoară asupra ei, iar momentul Bunei Vestiri este începutul mântuirii oamenilor.
Icoana Bunei Vestiri este pictată în toate lăcaşurile de cult ortodoxe pe uşile Împărăteşti.
Blagoveştenii, în credinţa populară
Numele vine de la verbul a blagoslovi, de origine slavona, cu înţelesul de a binecuvânta.
Se spune că în această zi se dezleagă limba păsărilor cântătoare şi mai cu seamă a cucului care cântă până de Sânziene sau de Sfântul Petru, adică de la Echinocţiul de primăvară până la Solstiţiul de vară. De Sânziene, cucul se preface în uliu până la Buna Vestire, când redevine cuc.
Importanţa sărbătorii este subliniată de sacrificiul peştelui care se mănâncă, indiferent daca ziua este de post sau de dulce.
Obiceiuri românești de Ziua Cucului
– este bine să mâncăm peşte ca să fim sănătoşi şi vioi ca peştele în apă;
– cine se ceartă de Buna Vestire are necazuri mari tot anul;
– cântecul cucului trebuie așteptat cu veselie, cu stomacul plin și cu bani în buzunar pentru a a avea parte de lucruri bune, iar dacă se întâmplă să te surprindă cântecul cucului posomorât și cu stomacul gol, atunci e semn rău, iar lucrurile nu vor merge tocmai bine tot anul;
– sătenii obişnuiau să numere de câte ori cânta cucul pentru a afla câţi ani mai au de trăit, iar flăcăii şi fetele întrebau: “Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita) ?”. Tăcerea cucului aducea mare bucurie, însemna căsătorie grabnică, în vreme ce fiecare cântatul al cucului însemna un an de aşteptare;
– se punea pe pragul casei pâine, sare şi apă, ca hrană pentru îngeri;
– la sate, se scot din lăzi straiele şi ţesăturile la aerisit;
– tot la sate, pentru alungarea şerpilor de lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi, se afumau cu tămâie şi cârpe arse casele, curţile şi livezile;
– în Banat şi Transilvania, pentru a avea roade bogate în livezi, prunii se stropeau la rădăcină cu ţuică şi erau ameninţaţi cu toporul că vor fi tăiaţi, dacă nu rodesc;
– în Maramureș se adună lucrurile de prisos de prin curţi şi li se dă foc, ritualul durează până după miezul nopţii şi este numit “Noaptea focurilor”;
– femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită ca leac şi în cosmetică populară;
– în unele zone, Blagoveştenia era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor, nu se puneau cloştile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui, vacile nu se „goneau“, iar, Moldova şi Bucovina, nu se semăna porumbul. În schimb, în vestul ţării se obişnuia să se altoiască pomii, iar în nord, unde primăvara soseşte mai târziu, să se scoată stupii la iernat.
– “Să muncești de Buna Vestire este un păcat de neînchipuit. Cică dacă ar măcina unul mălai și din mălai ar face o mămăligă pe care ar arunca-o în apă, peștii care ar mânca din ea ar muri. Dacă ar pune mămăliga pe pomi, pomii n-ar rodi. Ouăle ouate în această zi nu sunt bune de clocit. Nici împerechere făcută între animale în această zi nu e bună”, scrie Irina Nicolau, în Ghidul sărbătorilor românești. Sursa:stiri.tvr.ro
