În fiecare an, la data de 27 decembrie, ONU marchează Ziua internaţională de pregătire în caz de epidemii, potrivit rezoluţiei 75/27, adoptată de Adunarea Generală în ziua de 11 decembrie 2020, potrivit un.org.
Textul „invită toate statele membre, entităţile ONU şi alte organizaţii globale, regionale şi subregionale, sectorul privat şi societatea civilă, inclusiv organizaţiile neguvernamentale (…) să sărbătorească în fiecare an Ziua internaţională de pregătire pentru epidemii”, deoarece răspândirea COVID-19 a evidenţiat lipsa de anticipare în această privinţă.
Rezoluţia încurajează cele 193 de ţări membre ale ONU să organizeze activităţi de informare şi sensibilizare pentru a sublinia importanţa prevenirii epidemiilor, pregătirea şi stabilirea de parteneriate pentru a le face faţă.
Potrivit ONU, pandemia de COVID-19 a demonstrat, o dată în plus, ce efecte devastatoare poate avea o criză globală de sănătate asupra sistemelor de sănătate publică, lanţurilor de aprovizionare şi economiilor, în special a celor din ţările în curs de dezvoltare. De aceea, este o nevoie imperioasă de a crea sisteme de sănătate robuste, care să poată răspunde nevoilor tuturor membrilor societăţii, chiar şi în situaţii de criză.
Un accent deosebit este pus de ONU pe conceptul de solidaritate în faţa epidemiilor, care trebuie să fie însuşit de la nivel individual până la cel comunitar, statal, regional şi internaţional.
Rezoluţia cere, de asemenea, Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) „să contribuie la sărbătorirea” acestei Zile internaţionale. Textul, care nu are valoare obligatorie, a fost propus de Cambodgia, Canada, Spania, Palestina, Guineea Ecuatorială, Nicaragua, Niger, Qatar, Coreea de Sud, Saint-Vincent şi Grenadine, Senegal, Singapore, Tadjikistan şi Vietnam.
În mesajul adresat ţărilor membre cu prilejul zilei de 27 decembrie, secretarul-general al ONU, Antonio Guterres, arată că o criză majoră sanitară dezvăluie probleme profunde şi recurente ce caracterizează numeroase ţări şi societăţi. Pregătirea în faţa unei eventuale noi pandemii nu trebuie să se limiteze doar la aspectele ce ţin de managementul sanitar, ci să abordeze şi cauzele care duc la apariţia categoriilor sociale defavorizate, deosebit de vulnerabile în situaţii de criză.
„Pandemia de COVID-19 a provocat o tragedie umanitară. Dar a şi evidenţiat nevoia de a construi o lume mai echitabilă şi sustenabilă. Răspunsul dat atât în faţa pandemiei, cât şi a condiţiilor care au precedat-o, trebuie să aibă la bază un Nou Contract Social şi o nouă perspectivă globală care să asigure oportunităţi egale pentru toţi şi să respecte drepturile şi libertăţile tuturor”, se arată pe site-ul un.org.
În 2020, pentru a marca, în premieră, Ziua internaţională a pregătirii pentru epidemii, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că pandemia de COVID-19 nu va fi ultima criză de acest tip. „Istoria ne spune că actuala pandemie de COVID-19 nu va fi ultima, iar epidemiile sunt un fapt de viaţă”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniind că o investiţie mai bună în sănătatea publică, susţinută de guverne şi societate, ar putea „asigura pentru copiii noştri şi copiii acestora moştenirea unei lumi mai sigure, mai rezistente şi mai sustenabile”. Sursa: agerpres.ro