În fiecare an, la 3 martie, de Ziua Mondială a Scriitorilor este sărbătorită arta scrisului, dar sunt celebrați și cei care scriu creativ, se străduiesc să înţeleagă viaţa şi cred în libertatea cuvântului. Evenimentul este organizat de Centrele PEN (Clubul Poeziei, al Eseurilor și al Romanului, o organizatie internațională, fondată în 1921).
Numărul exact al scriitorilor din întraga este necunoscut, dar este estimat între 100.000 şi 200.000. Dacă raportăm această cifră la populaţia planetei, 7 miliarde de persoane, putem spune că scriitorii sunt o specie pe cale de dispariţie.
Islanda pare a fi excepţia care întăreşte regula. Cu o populaţie de aproximativ 300.000 de cetăţeni, Islanda are mai mulţi scriitori, mai multe cărţi publicate şi mai multe cărţi citite, pe cap de locuitor, decât oricare altă ţară a lumii, după cum anunță TVR. ”Suntem o naţiune de povestitori. Când era întuneric şi frig nu aveam altceva ce să facem … Graţie poeziilor şi nuvelelor medievale am fost mereu înconjuraţi de poveşti. După independenţa de Danemarca, literatura ne-a ajutat să ne definim identitatea” – romancierul Solvi Bjorn Sigurdsson.
PEN International, organizaţia internaţională a scriitorilor, cu peste 130 de filiale în lume, se defineşte ca o conştiinţa literară a lumii care are rolul de a promovarea literatura şi dezvoltarea societăţii umane, oriunde pe glob, prin recunoaşterea rolului scriitorilor, şi dacă iniţial a fost reprezentată doar de poeţi, eseişti şi romancieri, acum include şi jurnalişi şi istorici.
Centrele PEN din fiecare ţară susţin supravieţuirea literaturii, ameninţată tot mai mult de televiziune şi de vulgaritatea subculturii, dar şi drepturile profesionale ale scriitorilor, libertatea cuvântului şi a autorilor din fiecare ţară.
Fiecare centru are propriile priorităţi şi îşi concentrează campaniile pe libertatea de expresie, de exemplu, sau pe programe educaţionale, de alfabetizare, altele pe promovarea literaturii naţionale sau a scrisului în limba diferitelor culturi locale. Se editează publicaţii, se organizează evenimente şi se dau premii literare, se susţin prin literatură politicile publice şi colaborarea regională. Scopul este de a solidariza conştiinţa publică.
Şi logo-ul Organizaţiei Mondiale a Scriitorilor este o creaţie colectivă. A fost compus din caractere distincte, toate scrise de mână şi care provin din 43 de alfabete.
Organizaţia Internaţională a Scriitorilor a fost creată în 1921 de un grup de scriitori englezi şi francezi pentru a celebra literatura şi pentru a promova prietenia şi cooperarea intelectuală între scriitorii de pretutindeni, indiferent de opiniile lor, politice sau de altă natură. Organizaţia îşi propunea de asemenea să lupte în favoarea libertăţii de expresie şi pentru a a-i apăra pe aceia care sunt hărţuiţi, închişi sau chiar ucişi, de regimurile politice opresive.
A fost prima şi singură organizaţie internaţională a scriitorilor, iar Carta PEN, formulată în 1921 de părinţii fondatori ai organizaţiei, a fost un act de reconciliere intelectuală între scriitorii din întreagă lumei după experienţă devastatoare a Primului Război Mondial. Scriitorul britanic John Galsworthy, primul preşedinte al International PEN ales în 1923 de comunitatea scriitorilor, a pledat pentru legătură inseparabilă dintre libertatea de expresie şi literatură.
PEN Clubul Român a fost creat în 1923, l-a avut printre iniţiatori pe Liviu Rebreanu, şi a reunit cele mai importante nume ale literaturii române. Anii comunismului au întrerupt activitatea PEN Clubului Român, dar la 11 septembrie 1990 a renăscut prin iniţiativa celor mai reprezentativi scriitori români, iar Ana Blandiana a devenit preşedinte. Sursa:stiri.tvr.ro
