Administrația Națională ”Apele Române”, alături de reprezentanții Hidroelectrica reușește să mențină coeficientul de umplere de peste 70%, în principalele 40 de lacuri (cu folosință complexă), adică la 73,61%.
Rezerva (strategică) în principalele 40 de lacuri este 3,19 miliarde de metri cubi de apă, în scădere față de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Aceasta poate asigura necesarul de apă pentru toți beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafață.
Fiecare folosință își stabilește pragurile și debitele care pot fi restricționate. Acestea sunt parte integrantă din Planurile de restricții care se aplică gradual conform celor trei trepte, cu respectarea legislației în vigoare. (vezi Caseta Tehnică).
Administrația Națională „Apele Române” face în continuare apel la calm și responsabilitate socială în direcția folosirii raționale a resurselor de apă și pe cât posibil a economisirii acestora.
Debitele Dunării, scăzute, la jumătate față de media multianuală a lunii august
Debitul Dunării la intrarea în țară este de 1860 mc/s, fiind la jumătate față de media multianuală a lunii august (4300 mc/s).
Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în creştere și va ajunge în jurul valorii de 2000 mc/s în data de 8 august.
La stația hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricții) și mai sunt 0,77 cm până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluției nivelurilor pe Dunăre și în bazinul de aspirație al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.
Conform datelor pe care le deținem, Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în țară un debit de 1800 mc/s.
779 de localități alimentate restricționat la nivel național
Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, situația la această oră se rezintă astfel: În special în zona orașelor mici și a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate județe sunt: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafață, fie din subteran.
La nivel național, sunt 364 de localități (din 26 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Maramureș, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Brașov, Harghita, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița, Dolj, Gorj, Bihor și Arad) alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 județe facem precizarea că rețelele de alimentare cu apă aparțin operatorilor de apă-canal și aceștia sunt cei care stabilesc restricțiile în alimentarea cu apă în funcție de fiecare caz în parte.
Din cele 80 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someș-Tisa, Olt, Crișuri, Jiu, Argeș-Vedea, Siret și în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secțiunilor de monitorizare a secetei, în secțiunile a 23 stații hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Olt, Siret și Prut).
Conform Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomița, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staționare.
Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiței, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenți ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteț, Bârlad şi Jijia.
Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staționare. Sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din nordul şi centrul țării, ca urmare a precipitațiilor, slabe cantitativ, prognozate.
Planurile de restricții și utilizare a apei în perioadele critice
Măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricții și utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare și în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricții și utilizare a apei în perioadele critice.
Planuri de restricții sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacități de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcție de specificul activității acestora și al economiei în ansamblu. De aceea, aplicarea criteriilor de mai jos se realizează în direcția adoptării celor mai adecvate decizii astfel încât prejudiciul adus în activitățile utilizatorilor să fie cât mai mic.
Criterii în aplicarea planului de restricții:
Rducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare, ținând cont de posibilitățile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez; reducerea totală a alimentării cu apă pt. culturile de câmp și culturile de orez și îndeplinirea cerințelor numai pentru culturile de legume);
- reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic;
- reducerea alimentării cu apă alocată unităților de pescuit;
- reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităților de raționalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparații etc.), conform programelor preliminare de restricții elaborate de beneficiari;
- restrângerea parțială sau totală a alimentării cu apă a unităților industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei;
- restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităților de servicii populației, precum și a unităților zootehnice.
În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită – secetă hidrologică sunt stabilite următoarele praguri:
- Faza normală (treapta I)– cand alimentarea cu apă este mai mare sau cel puțin egală cu pragul debitului prealerta, dar poate asigura cerințele de apă ale utilizatorilor;
- Faza de atenție / avertizare (treapta ii) – când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor;
- Faza de restricții (treapta iii)- când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.
