Ziua internațională de luptă împotriva rasismului și antisemitismului, celebrată în fiecare an la 9 noiembrie, marchează începutul simbolic al Holocaustului.
Este o perioadă dificilă pentru noi toți, la nivel global. Cu toții am fost aruncați în circumstanțe complet necunoscute; viețile noastre au fost perturbate, iar lumea s-a luptat să facă față acestei crize fără precedent, pandemia de coronavirus.
Nu numai că libertățile fundamentale ale multora au fost îngrădite, dar comunitățile mici, cele aflate deja în pozițiile cele mai vulnerabile, au fost cele care au suferit cel mai mult. De la discriminare în domeniul asistenței medicale, la mobilitate restricționată, la pierderea locurilor de muncă și la creșterea discursurilor instigatoare la ură, comunitățile rasiale și minoritare etnice au fost cele mai afectate.
Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să ne amintim această zi și tot ceea ce reprezintă es. 9 noiembrie este Ziua Internațională Împotriva Fascismului și Antisemitismului, o zi mandatată pentru a aminti de pogromul „Kristallnacht” din Germania, din 1938.
La 9 noiembrie 1938 s-au luat primele măsuri fizice împotriva evreilor pe tot cuprinsul Germaniei, ziua intrând în istorie sub denumirea de “Kristallnacht” (“Noaptea de cristal”). Început la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenție rapidă ale lui Hitler. În toată Germania au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreiești, cioburile de cristal fiind împrăștiate pe străzi.
Mulți evrei au fost agresați fizic, alții uciși, iar peste 30.000 au fost arestați și trimiși în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz. Violențele au durat 24 de ore, iar “Noaptea de cristal” a rămas în istorie ca începutul simbolic al Holocaustului.
Peste 7.000 de magazine au fost distruse și 200 de sinagogi au fost arse în Germania și Austria de către bande de naziști. Până în septembrie 1939, peste 200.000 de evrei au părăsit Germania, proprietățile lor fiind confiscate de guvernul nazist.
În Germania și în țările europene, care s-au aflat sub ocupație nazistă, rămășițele multor lagăre de concentrare și centre de execuție au fost transformate în muzee și monumente. Chiar și în țările care nu au fost implicate în Holocaust, guvernele și organizațiile supraviețuitorilor au ridicat, de asemenea, monumente și muzee. Printre aceste organizații se numără Yad Yashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor și Eroilor Holocaustului, care a fost înființată în 1953 la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian pentru comemorarea evreilor uciși de naziști.
În SUA, două muzee au fost deschise în 1993. Este vorba despre Muzeul Memorial al Holocaustului, deschis la Washington, destinat prezentării istoriei Holocaustului, și Muzeul Toleranței, în Los Angeles, dedicat luptei împotriva prejudecăților, intoleranței, încălcării drepturilor omului și genocidului.
La 10 octombrie 2005, a fost inaugurat, la București, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”. Principalul obiect de activitate al institutului îl constituie cercetarea și analizarea fenomenului Holocaustului, prin identificarea și conservarea documentelor, publicațiilor, din țară și din străinătate, privind Holocaustul și constituirea unui depozit pentru păstrarea acestora, ca mărturii ale memoriei istorice a secolului al XX-lea.
În fiecare an, sute de organizații și grupuri informale din peste 45 de țări participă activ la campanii. Sursa:stiri.tvr.ro
