Recent a văzut lumina tiparului nr. 2-3 al revistei trimestriale de istorie și cultură „Glasul Bucovinei”, publicație a Institutului Cultural Român, care este redactată la Cernăuți și tipărită la București. Noul număr al revistei este unul destul de voluminos (170 de pagini), fiind comasate două apariții ale revistei din anul 2016, informeaza Bucpress.eu.
În primul articol publicat în revista „Glasul Bucovinei”, Marin Gherman (doctor în ştiinţe politice) la rubrica Bucovina – procese istorice şi sociale oferă materialul realizat în baza celor publicate în presă şi a evenimentelor ce s-au desfăşurat la Cernăuţi în domeniul învăţământului în limba română în satele cu o populaţie majoritară românească. Autorul menţionează că presa se străduieşte să reflecte cât se poate de obiectiv principalele evenimente social-politice, economice şi culturale din societatea ucraineană, cât şi din ţările vecine: România, Republica Moldova, Rusia, Polonia etc., dar, în acelaşi timp, continuă să aibă loc şi problemele legate de slaba documentare, ceea ce provoacă apariţia unor scandaluri politice. „Fiind în permanentă goană după ceva senzaţional, menţionează autorul, multe organe de presă au preluat ştiri false, informaţii inventate de marii „arhitecţi mediatici”, încadraţi în războaiele informaţionale moderne”. Printre subiectele dezbătute în presă menţionează schimbarea Guvernului Iaţeniuk cu Guvernul Groisman, amânarea adoptării regimului de vize UE pentru ucraineni, războaiele informaţionale şi comerciale dintre Rusia şi Ucraina, puciul eşuat din Turcia, declaraţiile şocante ale lui Donald Trump în campania electorală din SUA, atentatele teroriste din Franţa etc. Un capitol este consacrat problemei corupţiei în Ucraina. În plan local este prezentată vizita de lucru a premierului ucrainean Volodymyr Groisman în regiunea Cernăuţi. Parlamentarul Grigore Timiş, etnic român, a menţionat în demersul său despre necesitatea dezvoltării sferei energetice în Ucraina în contextul Strategiei Dunării. Oraşul Cernăuţi, susţine parlamentarul, poate să devină un centru important de coordonare a proiectelor de infrastructură. O problemă importantă, care are un ecou permanent în comunitatea românească din regiunea Cernăuţi, rămâne formarea noilor comunităţi teritoriale şi descentralizarea puterii de stat, reforma structurilor vamale şi soarta şcolilor cu limba română de predare. Prezenţa în regiunea Cernăuţi a secretarului de stat a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Preturtindeni, a domnului Petre Guran, a fost importantă pentru reglarea situaţiei scolilor din comuna Mămăliga, satele Stălineşti, Nesfoia şi Bălcăuţi. La întâlnirea oficială a domniei sale cu autorităţile regiunii, s-a discutat despre problemele în sfera învăţământului în limba română, în special în raionul Noua Suliţă.
Sergiu Barbuța de la Centrul Media BucPress scrie despre deportările staliniste ca o crimă împotriva umanității, publicând mărturii culese în raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți.
La rubrica In memoriam prof. univ. dr. Ilie Luceac publică materialul dedicat poetului ucrainean Vitalie Kolodiy, autor al unei creaţii originale, polivalente, de diverse genuri – poet, prozator, dramaturg, traducător, publicist şi critic literar. Materialul este însoţit de un grupaj de versuri în traducerea lui Ilie Luceac.
La rubrica Teorie, critică şi istorie literară sunt incluse trei materiale: Adrian Dinu Rachieru, Radu Mareş şi „drogul scrisului”; Ilie Luceac, Constantin Noica: un miracol şi un exemplu paideic în cultura românească (mărturiile unui discipol exemplar); Aliona Ticinina, Interpretări actuale ale literaturii pentru copii: bande desenate, desene animate şi jocuri pentru calculator.
Meridian Czernowitz-2016 include versuri ale particpantelor din România – poetelor Miruna Vlada şi Domnica Drumea. Menţionăm că anul acesta festivalul de poezie Meridian Czernowitz include şi poezie românească modernă. Cu sprijinul Institutului Cultural Român (Bucureşti), versurile acestor două autoare au fost traduse în limba ucraineană, traducător şi moderator al întâlnirii fiind Marin Gherman.
La capitolul Proză este publicat eseul scriitorului ieşean Ion Muscalu, Poiana cu Schit.
La rubrica Itinerare artistice este prezentă o tânără pictoriţă, bine cunoscută nu numai în Iaşi. A participat la expoziţii de grup în ţară şi străinătate: Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Japonia, Bulgaria, Italia.
Rubrica Teorie, critică şi istorie literară cuprinde materialul profesorului timişorean Adrian Dinu Rachieru, istoric şi critic literar, sociolog: Vasile Andru, un isihast intinerant. Autorul îl prezintă ca fiind o personalitate atipică şi enigmatică, „o legendă, stârnind interes, însă nerăsfăţat de critică…”. Vasile Andru este atras „de latura isihastică a existenţei” (vezi cartea Psihoterapie isihastă. Practici şi modele filocalice pentru restabilirea sănătăţii).
La capitolul coferinţe Doina Cernica prezintă într-un material exhaustiv despre Colocviul de la Putna consacrat comemorării celei care a fost Zoe Dumitrescu Buşulenga, iar Marin Gherman – conferinţa de la Cluj Clujul ia Pulsul Regiunii – azi cultura.
Alexandrina Cernov face o amplă analiză a cărţii Mitei Kremnitz, Amintiri fugare despre Mihai Eminescu, ediţie bilingvă, traducere, prefaţă şi note de Horst Fassel. În atenţia autoarei este imaginea lui Eminescu în interpretarea scriitoarei germane precum şi primele traduceri ale poeziei eminesciene în limba germană. Sunt analizate şi relaţiile poetului cu Titu Maiorescu, aşa cum le-a interpretat Mite Kremnitz, atitudinea criticului faţă de Veronica Micle.
La rubrica Arhiva Bucovinei continuă publicarea manuscrisului bucovineanului Filip Ţopa, Povestea Bucovinei.
