- Consiliul Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene s-a reunit, marți, 8 mai 2018, la Palatul Victoria, întâlnirea de lucru fiind prezidată de prim-ministrul Viorica Dăncilă. Au fost prezentate progresele înregistrate în ultimele luni pentru pregătirea acestui moment important pentru țara noastră și a fost aprobată prima versiune a temelor de interes ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care urmează a fi supusă dezbaterii Parlamentului.
Prima versiune a temelor de interes ale mandatului României la Președinția Consiliului UE reprezintă rezultatul mai multor procese de consultare publică la nivel național. La elaborarea documentului au participat toate ministerele, Parlamentul României, Administraţia Prezidenţială şi partidele politice, precum şi reprezentanţi ai României la Bruxelles. De asemenea, au fost purtate discuţii cu partenerii sociali în cadrul seriei de dezbateri publice organizate de Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din România. Documentul elaborat a făcut obiectul unor discuţii inclusiv în Consiliului Interministerial pentru pregătirea și exercitarea Președinției României la Consiliul UE și reflectă nivelul ridicat de ambiţie al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, în vederea gestionării principalelor dosare care se vor regăsi pe agenda europeană.
În acest moment, varianta integrată urmează a fi supusă dezbaterilor în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene și în cadrul Comisiilor de afaceri europene din Parlamentul României, fiind ulterior discutat în plenul Parlamentului.
După consultarea legislativului, Guvernul României va adopta prima versiune a documentului și va intra într-un dialog cu Secretariatul General al Consiliului UE pentru ca în noiembrie, conform calendarului, executivul să adopte forma finală a programului de lucru.
Temele de interes reflectă marile provocări şi transformări care apar din multiplicarea discuțiilor la nivel european cu privire la viitorul Uniunii. Prin alegerea acestor teme, se dorește un consens larg în privința procesului de pregătire și exercitare a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.
Astfel, în formularea tematicilor de interes ale Președinției Consiliului UE, România are în vedere cetățeanul atât ca sursă, cât și ca finalitate. Din acest motiv, procesul de elaborare a temelor de interes a fost conceput ca un proces democratic, deliberativ, de jos în sus. Eforturile României se vor concentra, în consecință, cu precădere pe dosarele legislative şi nelegislative cu impact direct şi imediat asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. România va urmări ca, prin activitatea pe care o va desfăşura la Preşedinţia Consiliului UE, să obțină rezultate concrete pentru cetățeni și să pună în valoare beneficiile pe care o Uniune puternică şi coezivă le poate aduce fiecărui cetăţean în parte.
Tot în acest sens, Consiliul Interministerial a subliniat necesitatea transmiterii unui mesaj clar de susținere pentru coeziunea familiei europene, dar și pentru politicile care stimulează convergența economică, socială și teritorială, adoptând ca slogan al Președinției “Coeziunea, o valoare comună europeană”.
De altfel, coeziunea blocului comunitar este des evocată în discursurile liderilor europeni. Spre exemplu, în prefața Cartei Albe privind Viitorul Europei, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, evoca principiul unității statelor membre din UE, menționând faptul că “pe măsură ce decidem încotro ne îndreptăm, ar trebui să ne amintim că Europa a fost întotdeauna în forma ei cea mai bună atunci când am dat dovadă de unitate, de curaj și de convingerea că ne putem croi viitorul împreună”.
Această variantă este rezultatul unor consultări instituționale privind propunerile făcute de 21 de reprezentanți de prestigiu ai mediului academic, științific și publicistic. Obiectivul a fost identificarea unui mesaj convergent cu dezbaterile actuale în plan European, dar și corelat cu necesitatea de a evidenția nevoia ca cetăţenii europeni să resimtă la nivelul vieţii de zi cu zi beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană.
De altfel, coeziunea are rădăcini profunde în construcția europeană. Apărută ca mecanism, încă din 1957, ca parte a politicilor regionale, coeziunea a căpătat o dimensiune proprie în 1988, când și-a definit obiectivul ca instrument esențial de atingere a convergenței economice, sociale și teritoriale la nivelul Uniunii Europene. În 1993, prin Tratatul de la Maastricht, aceeași politică se dotează de un fond specific și cunoaște o creștere semnificativă a bugetului alocat făcând din acest mecanism principalul instrument de sprijin pentru dezvoltare la nivel european. De-a lungul timpului, politica de coeziune s-a adaptat noilor provocări cu scopul de a stimula o creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă la nivelul Uniunii Europene. În contextul în care Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, din primul semestru al anului 2019, se situează într-o perioadă de reflecție privind viitorul Cadru Financiar Multianual, dar și de analiză a rezultatelor Strategiei Europa 2020, reliefarea coeziunii în slogan devine esențială pentru a reaminti statelor membre importanța acestei politici pentru obiectivele fixate de construcția europeană. Mesajul indirect pe care propunerea de motto o transmite privește importanța politicii de coeziune și a rolului său esențial în atingerea obiectivului de reducere a decalajelor economice, sociale şi teritoriale între statele membre, regiunile și cetățenii Uniunii Europene.
Consiliul Interministerial pentru Pregătirea și Exercitarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene reprezintă formatul de lucru compus din reprezentanții Guvernului României, ai Parlamentului și ai Administrației Prezidențiale, constituit cu scopul de a asigura coordonarea tehnică și politică pentru momentul în care țara noastră va deține Președinția Consiliului UE.
România va exercita, pentru șase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene – una dintre cele șapte instituții ale Uniunii. Țara noastră face parte din trio-ul de Președinții care mai include Finlanda și Croația. Președinția rotativă prezidează la Bruxelles reuniunile Consiliului Uniunii Europene (cu excepția Consiliului Afaceri Externe), reuniunile COREPER (întâlnirile reprezentanților permanenți ai țărilor membre la Bruxelles) și reuniunile a aproximativ 200 de grupuri de lucru. Președinția României la Consiliul UE se va derula într-un context european și internațional complex, mandatul acesteia urmând a ține cont de procese de anvergură care vor modela Uniunea Europeană, precum reflecția asupra viitorului Uniunii Europene, procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, tranziția spre un nou ciclu legislativ ca urmare a alegerilor europene și, implicit, a finalului de mandat al Comisiei Europene și al Parlamentului European, respectiv negocierile privind documente strategice de referință ale Uniunii, precum noul cadru strategic de acțiune post-2019 și viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM).
