Pentru a marca Săptămâna Mondială a Alfabetizării în domeniul Mass-Media și al Informațiilor, SEAE și EUvsDisinfo lansează o campanie de informare pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la manipulare și dezinformare.
Tot astăzi, EUvsDisinfo își lansează noua pagină „Learn”, disponibilă pe adresa euvsdisinfo.eu/learn/.
Cu toții trebuie să înțelegem mai bine cum funcționează dezinformarea și cum să ne apărăm de ea. „Learn” își propune să îi învețe pe cititori să înțeleagă relevanța și fiabilitatea surselor, cum să reacționeze la dezinformare și cum să o raporteze. Conform Cadrului de Competențe Digitale pentru Cetățeni (DigComp 2.2(opens in a new tab), recent publicat, aceste abilități fac parte din competențele digitale ale secolului XXI și sunt esențiale pentru ca cetățenii să fie informați.
Pagina explică mecanismele, tacticile, narațiunile cel mai des întâlnire și descrie actorii din spatele dezinformării și manipulării informaționale. Aceasta oferă o imagine asupra ecosistemului mediatic pro-Kremlin și explică, de asemenea, filozofia care stă la baza manipulării informaționale și a interferenței străine. În partea despre modalitățile de reacție cititorii pot găsi tehnici simple, pe care le poate aplica oricine, și se pot antrena cu ajutorul unor chestionare și jocuri.
Contracararea dezinformării implică un spectru larg de reacții. Așa cum în acest an tema Săptămânii Mondiale a Alfabetizării în domeniul Mass-Media și al Informațiilor este „Cultivarea încrederii: Un imperativ al alfabetizării în domeniul mass-media și al informațiilor”, am cerut unor verificatori de fapte și specialiști în mass-media de renume mondial să ne vorbească despre încrederea în mass media și despre modalitățile de combatere a dezinformării.
Maria Ressa, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, jurnalistă și directoare executivă a Rappler, o organizație de verificare a faptelor din Filipine, consideră că încrederea este fundamentul democrației. „Dacă nu ai fapte, nu poți avea adevăr. Fără adevăr nu poți avea încredere. Fără aceste trei lucruri nu avem o realitate comună, nu avem capacitatea de a rezolva nicio problemă, nu avem democrație”. Ea adaugă: „nu vă gândiți la dezinformare ca la o minciună, ci ca la un sistem de influențare a comportamentului. Este ca și cum ai fi afectat de un virus care îți schimbă modul în care privești lumea”. Ressa recomandă să nu mai partajați conținut pe rețelele de socializare „dacă vă simțiți furioși, dacă urâți pe cineva sau vă temeți pentru viitorul vostru – atunci rețelele de socializare vă fac să distribuiți”.
Potrivit lui Vadym Miskyi, un verificator de fapte din cadrul organizației ucrainene Detector media și autorul unui podcast(opens in a new tab) despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dezinformarea este o forță corozivă, creată atunci când faptele sunt distorsionate. Antidotul? Alfabetizarea în domeniul mass-media, și anume „încrederea în sursa informațiilor. Puterea de a fi informat”.
Ksenia Luchenko, doctor în filozofie, jurnalistă și fostă șefă a programelor educaționale în domeniul mass-media din universitățile rusești, remarcă faptul că „propagandiștii și producătorii conștienți de falsuri vizează cel mai slab și mai delicat lucru din fiecare ființă umană – sentimentele, traumele, speranțele și temerile – și le folosesc cu cinism pentru manipulare”. Ea vede o posibilă soluție în cunoaștere și în competențele digitale: „persoanele cu un nivel ridicat de cunoștințe mediatice sunt mai puțin predispuse la manipulare; ele nu intră în panică, ci se simt încrezătoare, ceea ce le permite să fie eficiente și calme”.
Cu siguranță că nu există o soluție unică pentru a vindeca lumea de fapte distorsionate și de încredere compromisă. Cu toate acestea, în mod colectiv, putem să ne creștem imunitatea la dezinformare și să ripostăm în mod eficient. Vizitați „Learn” pentru a afla mai multe.
Aflați mai multe(opens in a new tab)despre campania Săptămâna Mondială a Presei și a Informației și descoperiți evenimentele din zona dumneavoastră.