Omul de afaceri Ioan Niculae cere judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti anularea interceptarilor realizate de SRI, in baza unor mandate de siguranta nationala, in dosarul in care este judecat pentru instigare la evaziune fiscala, instigare la spalare a banilor si cumparare de influenta.
Cererea a fost facuta in fata judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti. Ioan Niculae contesta in acest caz o pedeapsa de 3 ani si 6 luni de închisoare data de Tribunalul Bucuresti. Un caz in care este judecata si sotia sa, Nicoleta Mariana Toncea. In faza de fond a procesului, femeia a fost condamnata la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru complicitate la evaziune fiscala si complicitate la spalare a banilor.
Procesul lui Ioan Niculae este aproape de final, urmatorul termen este stabilit pe 17 septembrie. Pe 6 iulie, avocatii sai au cerut judecatorilor anularea interceptarilor, potrivit portalului instantelor de judecată.
”Constata ca cererea formulata de inculpatul apelant Niculae Ioan cu privire la constatarea, conform art.281 lin.1 lit.b Cod de procedura penala, a nulitatii absolute a proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor si comunicarilor telefonice interceptate si inregistrate cu sprijin tehnic din partea Serviciului Roman de Informatii, probe obtinute in urma punerii in executare a mandatelor de siguranta nationala emise de Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituie un motiv suplimentar de apel, asupra caruia Curtea se va pronunta odata cu solutionarea pe fond a tuturor cailor de atac deduse judecatii” este minuta instantei.
Probe cheie
Interceptarile telefonice, marturiile de martor, date obtinute in urma unor percheziții informatice sau domiciliare, documente de la Fisc si acte bancare – toate acestea sunt doar o parte din probele in baza carora Tribunalul Bucuresti a luat decizia de condamnare a miliardarului Ioan Niculae si a sotiei acestuia, Nicoleta Mariana Toncea, in faza de fond a procesului.
Pe de o parte, Tribunalul a remarcat faptul ca activitatea infractionala a lui Niculae si a complicilor sai s-ar fi derulat in perioada de precaritate economico-financiara, ”cand prin actiuni ilicite elaborate au reusit sa se eschiveze de la plata obligatiilor catre stat”.
Pe de alta parte, ca circumstante atenuante, instanța arata ca ”Ioan Niculae este patronul grupului Interagro, grup care contribuie la dezvoltarea economiei romanesti, atat prin plata taxelor si impozitelor, dar mai ales prin numarul angajatilor in firmele sale, fapt ce diminueaza numarul persoanelor fara un loc de munca, astfel ca aceasta atitudine a fost avuta in vedere la cuantumul pedepsei aplicate”.
Interceptarile realizate de SRI in baza unor mandate de siguranta nationala emise de Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost excluse in ultima perioada in mai multe dosare de corupție, in baza unor decizii ale Curtii Constitutionale.
Este vorba de o exceptie de neconstitutionalitate privind o prevedere din Codul de procedura penala, legata de folosirea interceptarilor in procesele penale. In urma acesteia, SRI nu mai poate sesiza procurorii daca in timpul interceptarii pe mandate de siguranta nationala sesizeaza infracțiuni de drept comun
Astfel sunt anulate probele stranse de SRI din dosarele de coruptie, crimă organizata, trafic de droguri, trafic de persoane, criminalitate cibernetica sau chiar terorism, tradare si spionaj.
Fostul presedinte al Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea este cel care a sesizat Curtea Constitutionala in acest caz.
Temă de discutie Predoiu – sefii PG
Anularea interceparilor SRI, in baza deciziei CCR, a fost tema de discutie saptamana trecuta intre ministrul Justitiei, Cătălin Predoiu, si sefii Parchetului General.
Potrivit unui comunicat de presa, printre temele de discutii s-au numarat si ”solutiile legislative necesare derivate din recenta Decizie a Curtii Constitutionale nr. 55/2020 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 139 alin. (3) teza finala din Codul de procedura penala si ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei si problemele de rectificare bugetara”, relatează ziare.com
