Consumatorii români, întreprinderile mici şi mijlocii, serviciile sociale şi industria critică nu vor fi afectate de eventuale măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de gaze naturale, a transmis, marți, Guvernulul României.
Secretarul de stat, Dan-Dragoș Drăgan, a participat marți, 26 iulie, la reuniunea Extraordinară a Consiliului Energiei, la Bruxelles, în contextul continuării discuțiilor la nivel european cu privire la securitatea aprovizionării cu gaz natural pentru iarna următoare reducerea dependenței de importurile energetice din Rusia și pregătirea pentru iarna viitoare.
Conform estimărilor Comisiei Europene și a majorității statelor membre, măsurile pro-active de pregătire pentru iarna viitoare sunt mai eficiente decât cele reactive în caz de întrerupere a livrărilor și transmit un mesaj clar la nivel internațional cu privire la poziția unitară a statelor membre ale Uniunii Europene în fața tentativelor de șantaj ale Rusiei.
Încă de la declanșarea războiului din Ucraina și a crizei energetice, România a susținut și continuă să sprijine cooperarea la nivel european, în scopul depășirii în mod constructiv a provocărilor, urmărind de asemenea protejarea intereselor sale strategice.
În marja Consiliului Energiei, miniștrii au ajuns la un acord politic privind o reducere voluntară a cererii de gaze naturale cu 15% în această iarnă. Regulamentul Consiliului prevede de asemenea posibilitatea declanșării unei „alerte a Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.
Scopul reducerii cererii de gaze este de a face economii înainte de iarnă pentru a ne pregăti pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care utilizează în permanență aprovizionarea cu energie ca armă.
”Reducerile anterioare intrării în vigoare a stării de alertă comparativ cu perioada similară din ultimii 5 ani, sunt de asemenea reflectate în ținta de reducere, lucru care ușurează demersurile naționale. La parcursul de reducere a consumului vor fi luate în calcul și o serie de flexibilități negociate în textul regulamentului. Spre exemplu, gazul utilizat în scopuri non-electrice poate fi dedus din ținta de economisire, la fel și volumele de gaz natural stocate care depășesc țintele intermediare de înmagazinare stabilite în regulamentul privind obligativitatea stocurilor de gaze naturale. În cazul României nivelul de stocare la momentul actual este de 55%, peste nivelul obligatoriu de 46% la 1 august 2022”, se menționează într-un comunicat al Ministerului Energiei.
”Prin profilul de consum, dar și prin disponibilitatea unor surse interne de gaze naturale, România este bine poziționată pentru a face față iernii 2022-2023. În cazul în care vor fi necesare măsuri suplimentare de reducere a consumului de gaze, consumatorii casnici, IMM-urile, serviciile sociale sau industria critică nu vor intra în sfera de aplicare. De asemenea, la propunerea României, a fost recunoscut rolul critic al sectorului de încălzire centralizată în securitatea aprovizionării, prin garantarea constantă a volumelor de gaz necesare pentru acest sector”, se mai arată în comunicat.
Deși toate țările UE vor depune toate eforturile pentru a realiza reducerile, există posibilitatea unei derogări de la obiectivul obligatoriu de reducere, pentru a reflecta situațiile specifice ale statelor membre și pentru a asigura faptul că reducerile de gaze sunt eficace în sporirea securității aprovizionării în UE.
Statele membre care nu sunt interconectate cu rețelele de gaze ale altor state membre sunt exceptate de la reducerile obligatorii de gaze. De asemenea, statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul european de energie electrică și care depind în mare măsură de gaze pentru producția de energie electrică sunt de asemenea exceptate, pentru a evita riscul unei crize a aprovizionării cu energie electrică.
Statele membre pot solicita o derogare pentru a-și adapta obligațiile de reducere a cererii în cazul în care au interconexiuni limitate cu alte state membre și pot demonstra că capacitățile liniilor lor de interconexiune pentru export sau infrastructura lor internă de GNL sunt utilizate în cea mai mare măsură cu putință pentru a redirecționa gazele către alte state membre.
Statele membre pot solicita de asemenea o derogare în cazul în care și-au depășit obiectivele privind constituirea de stocuri de gaze, în cazul în care depind în mare măsură de gaze ca materie primă pentru industriile critice sau în cazul în care consumul lor de gaze a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an comparativ cu media ultimilor cinci ani.
Statele membre au convenit să consolideze rolul Consiliului în declanșarea unei „alerte a Uniunii”. Alerta ar urma să fie activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, acționând în baza unei propuneri a Comisiei. Comisia prezintă o propunere de declanșare a unei „alerte a Uniunii” în cazul unui risc substanțial de deficit grav de aprovizionare cu gaze sau al unei cereri de gaze excepțional de ridicate sau în cazul în care cel puțin cinci state membre care au declarat o alertă la nivel național solicită Comisiei acest lucru.
Statele membre au convenit că, atunci când aleg măsurile de reducere a cererii, ar trebui să acorde prioritate măsurilor care nu afectează clienți protejați precum gospodăriile și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și sectorul apărării. Printre măsurile posibile se numără reducerea consumului de gaze în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a înlocuirii combustibililor în industrie, campanii naționale de sensibilizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii, precum și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitațiile între întreprinderi.
Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii pe care le planifică și vor raporta periodic Comisiei cu privire la evoluția planurilor lor.
Regulamentul este o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată. Prin urmare, acesta se va aplica pe o perioadă de un an, iar Comisia va efectua până în mai 2023 o reexaminare pentru a lua în considerare prelungirea sa având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a UE.
România a susținut importanța surselor de energie indigene, fiind deja demarată extracția de gaze naturale din Marea Neagră care acoperă aproximativ 10% din consumul anual al țării noastre. Prin realizarea investiției în perimetrul Neptune Deep, România va deveni independentă de importurile de gaze naturale, fiind deopotrivă un factor de stabilitate în regiune. Energia nucleară și, într-o oarecare măsură, cărbunele, prin producția lor în bandă reprezintă un element suplimentar de echilibrare a rețelei. În viitorul apropiat, România este interesată de finalizarea interconectărilor aferente Coridorului Vertical și Coridorului Transbalcanic de gaze pentru a fluidiza aprovizionarea din surse noi de furnizare în regiune. De asemenea, operaționalizarea Platformei energetice UE pentru achiziția în comun a gazelor naturale este o cerință necesară pentru a asigura distribuirea unor fluxuri suplimentare de gaze din state terțe, la prețuri stabile.
Prețurile crescute la energie reprezintă în continuare un subiect care se află în atenția Comisiei Europene și a Miniștrilor Energiei. Analiza diferitelor posibilități de optimizare a design-ului actual al pieței de energie este de interes pentru România în vederea asigurării unui preț accesibil pentru consumatori. În acest sens, România susține în continuare explorarea posibilității de decuplare a prețului la energie electrică de prețul la gaze naturale, arhitectură care ar permite limitarea efectului de contagiune a creșterii prețului la gaze naturale asupra prețului la energie. Comisia Europeană a indicat că va realiza un studiu de impact cu privire la diferite măsuri de optimizarea a designului pieței de energie electrică.
