Departamentul Apărării al Statelor Unite a convenit cu România să transfere un centru de tranzit pentru aprovizionarea trupelor din Afganistan de la baza Manas din Kîrgîzstan pe un aerodrom de la Marea Neagră. Acordul privind transferul centrului de tranzit american a fost realizat săptămâna trecută ca urmare a convorbirilor dintre Chuck Hagel, şeful Pentagonului, şi Mircea Duşa, ministrul Apărării din România. O nouă bază pentru trupele americane va fi pe Aeroportul „Mihail Kogălniceanu”, situat în partea de nord-vest a oraşului Constanţa, la 10 km de coasta Mării Negre.
Aeroportul „Mihail Kogalniceanu” are o lungime a pistei de 3.500 de metri, ceea ce este suficient pentru un avion de transport militar şi pentru transportul unor produse petroliere. Într-o broşură a comandamentului trupelor americane din Europa, condiţiile din baza militară sunt descrise drept „dure”, însă militarii se pregătesc să se mute acolo cu tot personalul şi cu echipamentul lor până în iulie 2014: atunci expiră termenul de arendare a bazei Manas.
Anterior, s-a comunicat că, pe lângă baza aeriană, în România vor fi amplasate complexuri de rachete sol-aer Aegis, modificate pentru bazare terestră.
Directorul Institutului strategic de planificare şi prognoză, Alexandr Gusev, a afirmat pentru Golos Rossii, că în România, vor fi prea multe obiective NATO şi că transferul spre România ar putea să se mai amâne: „Sunt convins că aceasta este o acţiune politică bine gândită a armatei americane. Sistemul de apărare anti-rachetă va fi asamblat sigur în România în 2015 pe locul fostei baze sovietice de la Deveselu. Aceasta este un mare pericol pentru Rusia, pentru Flota Mării Negre. Între această bază şi baza noastră de la Sevastopol sunt cam 1500 de kilometri„. De aceea, Gusev crede că „Rusia nu va permite americanilor să transforme Marea Neagră într-o zonă a escaladării. Avem forţe suficiente acolo ca să-i contracarăm pe americani„.
Cu toate acestea, americanii nu au de gând să plece definitiv din Kîrgîzstan. Experţii consideră că acolo vor rămâne sistemele de radiolocaţie, necesare pentru activitatea Sistemului de apărare anti-rachetă. Grigorii Trofimciuk, primul vicepreşedinte al Centrului de modelare a dezvoltării strategice, a declarat că Statele Unite ale Americii abia acum îşi fortifică prezenţa în Asia Centrală:
„Planurile reale ale Pentagonului, după părerea mea, constau în aceea că se consoliderază şi structura militară din Kîrgîzstan, şi, în paralel, se consolidează şi structura militară NATO din estul Europei, în special, în România. Informaţia referitoare la retragerea bazei militare ţine de un show mediatic, iar acest lucru americanii îl iau în considerare într-un mod extrem de serios. Noi trebuie să avem în vedere că SUA, NATO se pregătesc realmente să plece din Afganistan. Aici eu aş vrea să subliniez că nu părăsesc doar Afganistanul, fără să plece cu totul de-acolo. Adică ei îşi extind influenţa de la baza militară din Afganistan în toată Asia Centrală. Iată de ce cred eu că este vorba de optimizarea structurii militare„, a afirmat Trofimciuk.
Baza militară aeriană de pe aerodromul Manas, nu departe de Bişkek, a fost întemeiată în anul 2001, înaintea începerii războiului coaliţiei în Afganistan. Din anul 2009, ea a fost reprofilată în Centru de tranzit pentru echipamentele forţelor aeriene ale SUA.
Experţii consideră că modificarea profilului Manas a fost concepută de autorităţile de la Bişkek ca o tentativă de „calmare” a Federaţiei Ruse: „Noi tot auzim că Statele Unite părăsesc baza de la Manas. Însă ceea ce este în spatele acestui enunţ se ascunde, foarte puţin se decriptează. Adică, pe de o parte, cei de le Bişkek se străduiesc să obţină banii promişi de Moscova şi banii din SUA. Vreau să subliniez un lucru extrem de important, după opinia mea, momentul strategic despre care puţini mai vorbesc: desfăşurarea Scutului sudic anti-rachetă este orientată contra Rusiei, dar şi contra Chinei. Cu alte cuvinte, nu numai Moscova trebuie să se îngrijoreze, dar şi Beijingul va trebuie să manifeste o anumită preocupare fiindcă şi el are interese lui economice şi chiar politice, şi în Kîrgîzstan, şi în Asia Centrală. De aceea, eu cred că şi Moscova, şi Beijingul trebuie să evalueze atent această informaţie, şi nu doar să ia act de ea, ci să întreprindă anumite măsuri de retorsiune„.
De asemenea, el a cerut să se acorde un statut superior Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă fiindcă, în Asia Centrală, este posibil să aibă loc o destabilizare în viitorul apropiat şi a făcut un apel ca această chestiune să fie tratată mai serios în cadrul Organizaţiei de Colaborare de la Shanghai.