Bogdan Aurescu a participat ieri la reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care s-a desfășurat la Bruxelles.
La punctul de pe agendă privind Aspectele Curente, au fost dezbătute teme precum evoluțiile în relația UE cu Rusia, situația din Georgia, abordarea UE față de Balcanii de Vest, situațiile din Venezuela, Myanmar, Etiopia. Agenda tematică a reuniunii a inclus ca puncte principale discuții privind relațiile UE cu Turcia și Vecinătatea Sudică. De asemenea, miniștrii de externe europeni au avut un schimb de opinii cu Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, în format videoconferință.
Cu privire la relația UE cu Rusia, ministrul de externe Bogdan Aurescu a exprimat satisfacție pentru implementarea rapidă a deciziilor reuniunii CAE din 22 februarie, respectiv adoptarea, la începutul lunii martie, a noilor măsuri restrictive în cadrul noului Regim global al UE de sancțiuni privind încălcarea drepturilor omului, precum și sincronizarea acțiunii Uniunii cu cea a SUA. De asemenea, a salutat recentele vizite ale Președintelui Consiliului European, Charles Michel, în țările din Vecinătatea Estică (Ucraina, Republica Moldova și Georgia), apreciind că astfel a fost transmis un mesaj politic important pentru parteneri.
În perspectiva discuțiilor cu ocazia Consiliului European din 25-26 martie 2021, ministrul Bogdan Aurescu a menționat nevoia unei abordări strategice, mai mulți parametri putând fi avuți în vedere. Astfel, în primul rând este necesară aplicarea echilibrată și sistemică a celor cinci principii directoare privind relația UE-Rusia, adoptate în 2016, o angajare selectivă cu Rusia putând fi avută în vedere pe baza unei abordări unitare și coezive a statelor membre, doar atunci când UE are interese specifice bine definite și dacă Rusia demonstrează disponibilitatea de a se angaja constructiv. În al doilea rând, este nevoie de un angajament politic mai puternic al UE față de țările Parteneriatului Estic, în special cele asociate. În egală măsură, în al treilea rând, este necesară o pregătire foarte bună a Summitului Parteneriatului Estic din a doua parte a anului. Oficialul român a mai subliniat, în al patrulea rând, necesitatea coordonării cu SUA și alți parteneri strategici ai UE, ca Regatul Unit și NATO. De asemenea, a subliniat, în al cincilea rând, că este necesară creșterea sprijinului pentru societatea civilă, atât din Rusia, cât și din statele Parteneriatului Estic. În al șaselea rând, a arătat importanța creșterii rolului UE în soluționarea conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică, care afectează securitatea europeană și regională, un rol relevant avându-l dezbaterea pe acest subiect, inclusă pe agenda reuniunii de tip Gymnich a miniștrilor de externe europeni, din luna mai, la inițiativa ministrului român de externe.
În ceea ce privește Georgia, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat, ca prieten si partener apropiat al Georgiei, îngrijorarea părții române cu privire la evoluțiile interne și a subliniat importanța continuării eforturilor de mediere ale UE, inițiate cu ocazia vizitei efectuate la 1 martie 2021 la Tbilisi de către Președintele Consiliului European, Charles Michel, apreciind că aceasta reprezintă un semnal politic cu privire la interesul și susținerea UE față de Georgia, în direcția depășirii actualei crize politice. Sprijinul UE este vital pentru a consolida democrația Georgiei și pentru a menține parcursul european al acesteia, inclusiv în cadrul oferit de Parteneriatul Estic.
Referitor la evoluțiile din Balcanii de Vest, ministrul Bogdan Aurescu a reluat ideea organizării unei dezbateri cuprinzătoare consacrate regiunii la o viitoare reuniune CAE, așa cum a solicitat în scrisoarea pe care a semnat-o alături de alți opt miniștri de externe europeni, adresată recent Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell. Ministrul a pledat în favoarea unui angajament reînnoit pentru a menține orientarea pro-europeană a statelor de regiune, precum și pentru politica de extindere a UE. În urma dezbaterilor, s-a decis includerea pe agenda reuniunii CAE din aprilie a unei dezbateri privind Balcanii de Vest.
În contextul discuțiilor privind Myanmar, demnitarul român a condamnat ferm continuarea violențelor la adresa demonstranților pașnici. A salutat decizia de a extinde criteriile pentru adoptarea de sancțiuni, care vor putea astfel viza acțiuni de subminare a democrației și entități economice care au legături cu autorii loviturii de stat militare și a reiterat sprijinul pentru adoptarea de către UE de sancțiuni.
Discuția privind Vecinătatea Sudică a avut loc în contextul Comunicării comune a Comisiei Europene și SEAE privind ”O nouă agendă pentru Mediterana” și al concluziilor Consiliului European din februarie 2021. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat susținere pentru obiectivele Comunicării. A arătat că un dialog politic consolidat și reuniuni ministeriale periodice, inclusiv sectoriale, precum și o utilizare mai eficientă a instrumentelor și resurselor UE ar putea contribui la un parteneriat funcțional și cuprinzător cu regiunea. În context, a reiterat relevanța reluării reuniunilor Consiliului de Asociere UE-Israel și a salutat menționarea Acordurilor de normalizare a relațiilor Israelului cu o serie de state arabe, care sunt de natură să sporească stabilitatea și încrederea la nivel regional.
Oficialul român a mai amintit importanța gestionării cauzelor migrației ilegale și a abordării aspectelor legate de securitate și stabilizare a regiunilor afectate de conflict. În egală măsură, a salutat ideea elaborării unui Plan Economic și pentru Investiții pentru regiune și a subliniat importanța sprijinirii tinerilor din regiune. Nu în ultimul rând, a subliniat necesitatea unei abordări echilibrate a Vecinătății Sudice, respectiv Estice, putând fi utilizate lecțiile învățate în anumite domenii dintr-o regiune, cum ar fi cooperarea în ce privește drepturile omului, statul de drept, democrația, combaterea corupției, în cealaltă vecinătate.
Discuția privind Turcia a avut loc în pregătirea reuniunii Consiliului European din 25-26 martie. Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a salutat, alături de ceilalți miniștri europeni, Comunicarea comună a Comisiei și Înaltului Reprezentant cu privire la relația UE-Turcia, recent prezentată, și a arătat că, deși relația UE-Turcia a traversat o perioadă dificilă, abordarea convenită la Consiliul European din decembrie 2020 a avut rezultate. A exprimat solidaritate deplină cu Grecia și Cipru și a evidențiat importanța calibrării atente a abordării Uniunii, în consonanță cu interesele sale, în vederea menținerii Ankarei pe o traiectorie pozitivă în relația cu UE și statele membre. Oficialul român a subliniat că dialogul politic reprezintă un element-cheie – inclusiv pe teme cum este retragerea din Convenția de la Istanbul, temă ridicată în dezbaterea critică a miniștrilor de externe europeni – și că este necesară o reflecție privind posibilitatea reluării dialogurilor la nivel înalt UE-Turcia, în condițiile menținerii abordării constructive a Turciei. De asemenea, a apreciat că vizite la Ankara ale oficialilor UE sau menținerea pe agendă a organizării Conferinței multilaterale privind Mediterana de Est au potențialul de a restabili climatul de încredere și de a relansa dialogul. Ministrul de Externe român a subliniat și importanța unei coordonări strânse cu SUA.
În cadrul dialogului informal cu Michelle Bachelet, Înalt Comisar al ONU pentru drepturile omului, ministrul afacerilor externe român a exprimat sprijinul deplin al României pentru independența și integritatea mandatului Înaltului Comisar, necesar pentru funcționarea unui sistem multilateral eficient și aprecierea pentru activitatea desfășurată într-o perioadă marcată de numeroase provocări la adresa situației drepturilor omului la nivel global. Ministrul Bogdan Aurescu a salutat decizia SUA de a relua angajamentul pentru Consiliul Drepturilor Omului și activitatea sa, precum și faptul că UE și SUA și-au sincronizat acțiunea cu prilejul adoptării recente de sancțiuni în cazul Navalnîi, ceea ce transmite un mesaj puternic privind trăinicia relației transatlantice. De asemenea, a semnalat situația îngrijorătoare a drepturilor omului din vecinătatea Uniunii Europene și, în acest context, a apreciat că acțiunea comună UE-SUA va aduce rezultate. A reconfirmat angajamentul și implicarea activă a României pentru multilateralism, respectiv în activitatea Consiliului Drepturilor Omului, inclusiv dacă țara noastră va fi aleasă ca membru al Consiliului pentru perioada 2023-2025.
Ministrul Bogdan Aurescu a salutat finalizarea primului pachet de sancțiuni în cadrul noului Regim global al Uniunii Europene privind drepturile omului. Măsurile vizează 11 persoane și patru entități din șase state – China, Coreea de Nord, Libia, Sudanul de Sud, Eritreea și Rusia – ca urmare a unor abuzuri și încălcări foarte grave ale drepturilor omului. Sancțiunile adoptate la nivelul UE respectă dreptul internațional, precum și cele mai înalte standarde de legalitate și se înscriu în demersurile mai largi ale UE de protecție a drepturilor omului.