Documentele care vor consfinți, oficial, înființarea Uniunii Românilor de Serbia, o federație a organizațiilor și asociațiilor etincilor români din Valea Timocului și Voivodina vor fi obținute în scurt timp de la autoritățile sârbe. Aceasta este așteptarea lui Aleksandar Najdanovic, președintelui URS, exprimată într-un interviu pentru Timp Românesc, în care a vorbit despre URS, problemele etnicilor români din Serbia și concluziile recentei întâlniri cu membrii Comisiei pentru problemele românilor din afara granițelor a Camerei Deputaților.
Reporter: De Ziua Națională a României ați anunțat constituirea Uniunii Românilor din Serbia, o federație a organizațiilor românilor din Serbia, prin intermediul căreia să vă faceți auzite, într-o singură voce, problemele cu care vă confruntați. Care este situația la trei luni de la acest anunț?
Dr. Aleksandar Najdanovic: Așteptăm să obținem documentele finale, să primim hotărârea definitivă pentru înființare. Ne-au întors actele pentru completare. Oricum, așa e în Serbia, orice se înregistrează, Agenția întoarce actele. Nu consider că asta este o problemă. La noi, odată ce am depus acetele la Agenția de Înregistrări Private, ea are statut juridic. Așa este legea.
Am reunit 12 organizații, nu numai din Valea Timocului, ci și de români din Banatul Sârbesc. Am considerat că este foarte important să se implice și frații din Banatul Sârbesc. Sunt patru organizații din Banatul Sârbesc, printre care și una dintre cele mai importante, Românii Independenți din Serbia, condusă de Dorinel Stan, și opt din Valea Timocului. Pe 1 Decembrie, de Ziua Națională, a avut loc Adunarea Generală de constituire a Uniunii Românilor din Serbia. Acum acetele sunt la Agenția pentru Înregistrări Private. Asta înseamnă că foarte curând vom avea toate documentele gata.
După ce am terminat facultatea, unde am fost președintele Asociației Studenților Timoceni din Craiova, m-am întors la Kladovo. Am ajuns la concluzia că, dacă vrem să facem ceva bun pentru asociațiile românești, trebuie să ne unim. Să unim sub o singură umbrelă toate asociațiile românești din Serbia în a căror denumire se regăsește cuvântul român, o singură federație din a cărei denumire să se înțeleagă că este vorba despre organizații românești. Nici în presă, nici în vorbirea obișnuită a oamenilor cuvântul vlah nu este folosit. Părerea mea este că trebuie să evoluăm, suntem în secolul XXI și nu trebuie să mai folosim acest cuvânt – vlah, care este mai vechi. Înțeleg că prin lege, cuvântul vlah îi denumește, într-o formă veche, pe români, ca o prescurtare. Dar cred că a venit vremea să nu ne mai prezentăm cu această prescurtare vlah, ci, așa cum ne prezentăm cu nume și prenume, fără prescurtări, să ne spunem români. Oricum, în Serbia, lucrurile sunt diferite. În Serbia vlah înseamnă o altă minoritate, ceea ce promovează statul sârb înseamnă că vlah este mai aproape de sârb decât de român.
Rep: Unde va fi sediul?
Dr. A.N.: Sediul va fi la Bor. Este vorba despre un birou care a fost pus la dispoziția Uniunii de Inițiativa Românilor din Serbia. Ei au un birou acolo, unde au făcut cursurile de limba română.
Rep: Cum vedeți activitatea Uniunii?
Dr. A.N.: Uniunea nu are o pretenție foarte mare să depună proiecte la Ministerul Românilor de Pretutindeni, pentru că nu vrem să încurcăm activitatea organizațiilor care deja au făcut propriile proiecte. Nu vrem să le luăm fondurile. Organizațiile care sunt membre în Uniune pot să le depună mai departe, pentru a continua proiecte, pentru că au făcut treabă bună în teren. Orele de limba română de la școală nu sunt suficiente și atunci aceste asociații vin prin aceste centre și sprijină prin cursurile pentru copii și adulți. Cred chiar că ar trebui extinse aceste centre chiar și prin sate unde sunt români, pentru că au o importanță foarte mare pentru comunitatea din estul Serbiei. Este frumos să avem câte un centru românesc în fiecare oraș unde trăiesc români. Mi se pare un lucru frumos.
Ceea ce ne gândim pentru Uniune este să aplicăm la fonduri europene sau la fondurile Națiunilor Unite pentru dezvoltare. Noi trebuie doar să susținem activitatea.
Rep: Recent ați participat la o întâlnire cu membri ai Comisiei pentru problemele românilor din afara granițelor a Camerei Deputaților. Cu ce concluzie ați plecat de la aceste discuții?
Dr. A.N.: Eu am participat la întâlnirea de la Consulatul din Zaicear, unde au fost asociațiile membre URS și cele de pe Valea Moravei. Cei de la Bor s-au întâlnit separat. Nu am înțeles de ce s-a condiționat acest lucru, de a avea întâlniri separate. Înțeleg că dacă este democrație și dacă vrem să continuăm drumul spre Uniunea Europeană, trebuie să promovăm românismul prin democrație, ascultând fiecare problemele celuilalt. Consulatul de la Zaicear reprezintă interesul României în această zonă, ne reprezintă pe toți și cred că acolo era bine să ne fi întâlnit toate asociațiile de români. Dacă luptăm toți pentru românism, dacă avem același scop, mi se pare absolut normal și firesc să ne întâlnim toți, la aceeași masă. Ca președinte al Uniunii Românilor din Serbia nu mușc oameni. Eu am terminat medicina, sunt aici să vindec oameni, nu să le fac rău. De aceea nu cred că a fost bine că s-au făcut întâlniri separate. Chiar fac apel ca în viitor, când se mai fac vizite oficiale de la București, să ne întâlnim toți într-un singur loc. Sunt de acord că problema din Banat este diferită decât cea din Valea Timocului, există probleme care se pot separa, dar noi, aici, în Valea Timocului, consider că este firesc să ne întâlnim în același loc să ne expunem problemele. Problema românilor din Banat, nu că este mai puțin importantă, dar în momentul în care ei au dreptul la toate lucrurile acestea, și noi trebuie să ajungem să avem aceste drepturi fundamentale.
Rep: Din câte am observat, și în Voivodina au fost întâlniri separate…
Dr. A.N.: Și acolo este aceeași problemă. Lucrul acesta, cu separarea, nu-mi place nici în Valea Timocului, nici în Voivodina. Se puteau organiza întâlniri cu toate asociațiile din Voivodina și întâlniri cu toate asociațiile din Valea Timocului.
Rep: Care au fost problemele pe care le-ați ridicat în fața parlamentarilor români?
Dr. A.N.: Prima problemă pe care am ridicat-o comisiei a fost legată de cetățenie. Oamenii sunt foarte supărați pentru că au depus actele și nimeni nu a primit niciun răspuns. S-a vorbit și despre posibilitatea de a schimba această lege și de a dobândi cetățenia română pe bază etnică, pe criterii entice. A fost una dintre problemele care au fost discutate. S-a mai discutat despre proiectele și probleme cu finanțarea. Organizațiile au început proiecte, și-au arătat interesul pentru activitățile de promovare a românismului. În Valea Timocului, Uniunea se bazează pe aceste organizații.
O altă problemă discutată a fost cea legată de studenți. Apelez de atâți ani către Ministerul Educației, către Departament (fostul Departament Politici pentru Probelemele Românilor de Pretutinden – n.r.), către Parlament, ba chiar am ridicat problema și în fața europarlamentarilor să se rezolve această problemă legată de studenți, criteriile să fie mai aspre. Trebuie discutat foarte clar că tinerii care nu au cunoștințe de limba română nu trebuie să intre la facultate în România, pentru că se întorc aici și nu se mai ocupă de românism, nici măcar nu mai promovează valorile românești.
Am mai discutat problema orelor de limba română, care, așa cum știți, sunt programate ori foarte de dimineață ori seara, foarte târziu, și copiii nu mai merg. De asemenea, în anchetele care se fac, limba română este opțională, alături de informatică sau religie, ceea ce nu este un avantaj. Am propus ca limba română să fie introdusă la școală ca materie obligatorie, două ore săptămânal, să nu mai fie un subiect de alegere. Mai sunt și problemele legate de transport, de manuale, de anchetele care nu sunt făcute în toate zonele unde trăiesc români. Sper ca parlamentarii să fi auzit mesajul nostru. Odată ce Uniunea va începe să funcționeze noi ne vom ocupa de aceste lucruri și sperăm să primim sprijin și de la București.
S-a discutat și despre mass-media în limba română, dar foarte puțin. Aici sunt doar două agenții de presă care emit în Valea Timocului – Timoc Press și Jurnalul Românesc. Restul nu există nicio emisiune, nu se mai transmit știri în limba română. În foarte puține locuri se mai transmit știri în așa-zisa limbă vlahă, ceea ce încurcă și mai mult oamenii. Nu putem să trecem peste acest subiect. În mai multe zone din Valea Timocului, Valea Moravei și sudul Dunării sunt știri în această limbă artificială.
Rep: Organizațiile românești nu au acces la televiziunile locale?
Dr. A.N.: Nu se face acest lucru. Prin lege da, dar nu se ocupă nimeni de această probemă. Din ceea ce am înțeles, televiziunea Bor preia de la televiziunea Voivodina. Atât. Vă dați seama că în acest moment nu există nici ziariști plătiți de televiziuni care să facă sau să citească știri în limba română. Statul român ar trebui să ia măsuri. Liderii de aici tot au sperat că statul român se va implica și va interveni. Nu este vorba despre un efort extraordinar pentru statul român.
