Provocările şi ameninţările cu care Uniunea Europeană şi lumea întreagă s-au confruntat în ultima perioadă, precum şi schimbările în ce priveşte relaţiile de putere şi condiţiile de securitate care pot determina o schimbare de paradigmă în ce priveşte ordinea internaţională u fost dezbătute sub genericul ”Schimbarea ordinii internaţionale. Implicaţii pentru România”, eveniment organizat de Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, în parteneriat cu Institutul European din România.Dezbaterea a fost moderată de către Ana Birchall, iar printre participanţi s-au numărat atât înalţi reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii şi al relaţiilor internaţionale, cât şi numeroşi reprezentanţi ai mediului academic şi ai societăţii civile.
În deschiderea evenimentului, deputatul Ana Birchall a subliniat că ”subiectul este una dintre temele majore cu care ne vom confrunta cel puţin pe termen mediu şi scurt, cu atât mai mult cu cât evoluţiile din ultimul an demonstrează că ne îndreptăm nu doar către o schimbare a relaţiilor de putere şi a condiţiilor de securitate, ci poate chiar către o schimbare de paradigmă în ce priveşte ordinea mondială aşa cum o ştim”.
Referindu-se la recentul referendum din Marea Britanie, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor a fost de părere că redeschide discuţia privind pericolul euroscepticismului şi al populismului. „Rezultatul referendumului privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană reprezintă un moment trist pentru proiectul european şi ne arată, din păcate, că pericolul euroscepticismului la nivelul UE este acum mai mare ca oricând. Cred că acest moment atrage atenţia asupra viitorului construcţiei europene şi că există riscul ca Uniunea Europeană pe care o ştim să nu mai fie la fel şi, în egală măsură, referendumul britanic poate fi un semnal care să anunţe o schimbare a situaţiei la nivel şi internaţional. Cu toate acestea, sunt de părere că o astfel de lecţie poate duce şi la o redeşteptare la nivel european şi internaţional, care să ducă către stabilizare tocmai datorită consecinţelor dezvăluite de un eveniment precum referendumul privind BREXIT”, a declarat preşedintele Comisiei pentru afaceri europene.
”Avem de-a face cu provocări în egală măsură convenţionale şi neconvenţionale, care provin atât din partea unor actori statali, cât mai ales în planul actorilor non-statali. Din acest punct de vedere, odată cu emergenţa organizaţiilor teroriste şi, cu precădere, a Statului Islamic, care revendică o statalitate bazată pe refacerea califatului islamic, avem de-a face cu o provocare a actorilor non-statali care tind să caute o statalitate artificială şi care ajung să definească relaţiile la nivel regional şi mondial, de o manieră care vizează în mod direct ordinea statală, de tip westphalian, ce prevede un sistem internaţional bazat pe state ca actori principali. Tot în categoria ameninţărilor non-statale intră şi ameninţările provenite din mediul cibernetic, asupra cărora trebuie de asemenea să ne concentrăm cu maximă atenţie. Vorbim de ameninţări venite fie din partea unor actori non-statali, sau chiar şi din partea unor state, însă care utilizează mijloace neconvenţionale şi care ameninţă ordinea mondială şi relaţiile de securitate într-o manieră nemaiîntâlnită până acum”, a precizat Ana Birchall.
Ea a adăugat că, în faţa ameninţărilor şi provocărilor actuale, este necesar, înainte de toate, să rămânem uniţi şi să dezvoltăm modalităţi de adaptare atât la fiecare provocare în parte, cât şi la potenţialele schimbări determinate de acestea. „Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, este în primul rând vital să rămânem ataşaţi valorilor europene şi euro-atlantice şi să ne manifestăm solidaritatea în ce priveşte dezvoltarea de soluţii comune şi bazate pe situaţia reală din fiecare regiune şi din fiecare stat în parte. În egală măsură, însă, cred că trebuie să fim capabili să ne dezvoltăm în continuare pe plan intern, printr-o stabilitate politică şi economică şi prin dezvoltarea capacităţilor noastre de a răspunde la ameninţările emergente, fie ele convenţionale sau ne-convenţionale”, a mai spus Ana Birchall.
”În egală măsură, însă, cred că trebuie să fim capabili să ne dezvoltăm în continuare pe plan intern, printr-o stabilitate politică şi economică şi prin dezvoltarea capacităţilor noastre de a răspunde la ameninţările emergente, fie ele convenţionale sau ne-convenţionale. Operaţionalizarea scutului anti-rachetă de la Deveselu, parte a unei structuri defensive a NATO, şi cooperarea crescândă la nivelul NATO cu forţele aliate demonstrează că România are în continuare potenţialul de a deveni un hub de securitate şi stabilitate într-o regiune atât de frământată cum este regiunea Mării Negre”, a susţinut Ana Birchall în cadrul dezbaterii.
“Pentru a limita potenţialul fenomen de contagiune pe care îl poate genera BREXIT-ul, liderii europeni, atât cei din statele membre, cât şi cei din instituţiile europene, au obligaţia să redefinească proiectul european, apropiindu-l şi mai mult de cetăţeanul european”, a subliniat în cadrul dezbaterilor doamna Gabriela Drăgan, directorul Institutului European din România.
“România se confruntă cu o degradare accelerată a ordinii internaţionale. Această situaţie nouă reclamă un efect de adaptare. Comisia pentru afaceri europene a încercat să îşi aducă contribuţia la o dezbatere ca un prim pas în acest sens”, a declarat domnul Iulian Fota, preşedintele Societăţii Academice Europa de Mâine.
“Problematica dezbaterii de astăzi este de mare actualitate şi importanţă pentru securitatea europeană şi euro-atlantică. Ordinea internaţională este un concept ce vizează definirea relaţiilor stabilite între state şi care se bazează pe norme şi instituţii. Actuala ordine internaţională s-a stabilizat odată cu sfârşitul Războiului Rece, dar este supusă astăzi unor provocări extreme – războiul hibrid de la frontiera estică a NATO şi UE, precum şi terorismul internaţional şi migraţia ilegală ce ameninţă dinspre sud spaţiul european. România, ca furnizor de securitate, îşi eficientizează capacitatea de răspuns în interiorul NATO şi UE pentru a putea face faţă actualelor provocări”, a susţinut generalul Teodor Frunzeti, consilier în cadrul Departamentului Securităţii Naţionale din Administraţia Prezidenţială.
Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor, a prezentat BREXIT în termeni de criză şi formule de reacţie pe termen scurt şi mediu: “Soluţia pe termen scurt este ţinerea Marii Britanii cât mai aproape de proiectul european cu posibilitatea de a reveni în Uniunea Europeană dacă nu se răzgândeşte în următorii doi ani. Uniunea Europeană trebuie să se restructureze, Comisia Europeană trebuie remaniată sau schimbată complet pentru a duce la o reconstrucţie a încrederii şi speranţei în proiectul european adusă de personalităţi cu viziune. România are nevoie de o Uniune Europeană puternică şi de o Mare Britanie puternică, coerentă, partener important în domeniul securităţii şi apărării europene”.
“În contextul modificărilor ordinii internaţionale, a vulnerabilităţilor demonstrate de acţiunile hibride care pot ocoli reglementările de drept internaţional şi slăbiciunile demonstrate de organizaţiile internaţionale, necesitatea consolidării statului, atât economic, cât şi din punctul de vedere al capacităţii de apărare, este deosebit de importantă. Analiza strategică a Apărării este nu doar utilă, ci inevitabilă, în special în contextul acordului politic pentru repartizarea a 2% din P.I.B. pentru apărare”, a declarat generalul Ştefan Dănilă, consilier al ministrului Apărării Naţionale.