Intervenția prim-ministrului Dacian Cioloş în cadrul evenimentului intitulat ”Diaspora românească, vector de dezvoltare”, care a avut loc la Palatul Cotroceni marți, 23 februarie:
”Vorbesc ca o persoană care în ultimii 20 de ani, cam o treime i-am petrecut în afara ţării, dar în permanenţă conectat sufleteşte şi nu numai la toate transformările pe care România le-a cunoscut şi le cunoaşte. Şi pornesc de la ideea că diaspora românească este în momentul de faţă prea importantă în număr şi în valoare pentru a o considera doar ca o simplă prelungire a patriei-mamă. Pornesc de la ideea că diaspora este parte a României şi aşa trebuie să abordăm această relaţie. Am cunoscut în istoria României, istoria mai mult sau mai puţin recentă, mai multe valuri de migraţie care au dat diasporei româneşti o stratificare, care în momentul de faţă este apropiată de cea a societăţii româneşti. Diaspora românească a devenit nu doar o forţă intelectuală, mai ales în anii de după război şi în perioada comunismului, când au plecat mai ales cei care au decis să nu împărtăşească anumite valori promovate de conducerea statului la acea vreme, ceea ce a făcut ca în multe ţări diaspora românească să fie reprezentată mai ales de aceste valori intelectuale, dar diaspora românească este în momentul de faţă şi o forţă economică, aşa cum spunea şi domnul preşedinte, după migraţia masivă, mai ales în perioada pregătirii aderării României la Uniunea Europeană şi după aderare, când mulţi români au beneficiat de acest drept la liberă circulaţie a persoanelor şi a lucrătorilor. Deci, avem în momentul de faţă o diasporă care este într-un anumit fel, la o anumită scară şi o imagine a structurii societăţii româneşti ca atare şi cu atât mai mult legăturile care au rămas şi care se construiesc între diasporă şi patria-mamă sunt solide şi sunt reprezentative. Diaspora românească reprezintă un capital pe mai multe planuri. Dacă e să ne uităm la partea economică, remitenţele anuale sunt de circa 1,5 miliarde euro, dar potenţialul economic şi investiţional al diasporei româneşti putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro.
Pe de altă parte, aş porni şi de la ideea că lumea de astăzi este o comunitate globală a cunoaşterii, a inovaţiei, a circulaţiei libere, se circulă astăzi mult mai uşor în toate colţurile lumii decât se întâmpla în urmă cu câteva decenii. Cred că din această perspectivă trebuie să vedem şi diaspora noastră nu ca o formă de separare între cei care sunt acasă şi cei care trăiesc în afară, pentru că circulăm cu toții, chiar şi cei care rămânem acasă şi, pe de altă parte, – şi o ştiu şi din experienţă, chiar şi cei care au decis să muncească şi să locuiască în afară, nu cred că este an să nu revină acasă, dacă nu câteva luni, cel puţin câteva săptămâni. Deci această conectare între ceea ce se întâmplă acasă şi ceea ce se întâmplă în afară este un lucru firesc, nu numai datorită faptului că circulăm, ci şi datorită noilor tehnologii care ne permit să rămânem în permanenţă conectaţi mult mai mult decât se întâmpla în trecut la realităţile a ceea ce înseamnă acasă. Putem avea în vedere încurajarea revenirii în ţară a celor care şi-o doresc sau să stimulăm legăturile culturale, de afaceri, ştiinţifice pentru cei care preferă să rămână în afară. Pentru că n-aş face o diferenţă foarte mare între cei care doresc să se întoarcă – şi o să revin la acest subiect – cărora avem, cred, datoria să le oferim o anumită deschidere, dar la fel de importanţi sunt şi cei care decid să rămână şi să-şi continue destinul în afară, însă doresc să rămână conectaţi la realităţile din ţară. Şi aici, şi din discuţii cu mulţi dintre cei care acum sunt afară şi doresc să se întoarcă – chiar astăzi de dimineaţă am citit un email, întâmplător sau nu, de la un tânăr din Belgia care îmi spunea că nu nivelul de salarizare este neapărat cel care îi ţine în afară sau care i-ar stimula să vină acasă, pentru că mulţi dintre ei au acumulat deja capital financiar, intelectual, profesional suficient ca să se poată descurca şi în România, dar, îmi spunea tânărul respectiv, ceea ce le face cea mai mare teamă este calitatea unor servicii publice în România. S-a obişnuit cu un anumit standard al serviciilor publice în afară, la nivel de educaţie, de sănătate, de calitate a administraţiei publice şi îşi doresc, dacă se întorc şi decid să-şi investească capitalul pe care îl au, inclusiv cel uman, personal, să fie siguri că pot să-şi asigure un viitor decent şi pentru copii, inclusiv din punctul acesta de vedere.
Deci cred că putem spune că şi românii din afară aşteaptă, în mare parte, acelaşi lucru pe care îl aşteaptă şi românii din ţară, legat de reforma statului, legat de evoluţia unor servicii ale societăţii româneşti şi deci această reformă internă cerută de românii de acasă va fi benefică şi pentru românii din afară, pentru a atrage acest capital uman, intelectual, economic reprezentat de diaspora.
Pentru a atrage acest capital uman, intelectual, economic, reprezentat de diaspora, măsurile pe care le avem în vedere, sigur, dincolo de aceste programe de reformă pe care le-am lansat pentru anumite servicii publice de acasă pentru a întări legătura cu diaspora avem în vedere demersuri pentru a crea sau pentru a dezvolta reţele profesionale şi pentru a impulsiona abordarea de tip networking. Aici vrem să mergem pe ceea ce există deja construit, să dezvoltăm structuri care au fost create la o anumită scară, cărora să le dăm o dimensiune mai mare, dar şi să lansăm noi platforme de informare, mai ales pentru a facilita accesarea la fonduri europene în vederea investiţiilor sau la anumite servicii publice. Şi aici doamna ministru al muncii, ştiu că este astăzi aici, o să detalieze cu siguranţă şi măsuri de reintegrare şi reinserţie profesională pentru cei care doresc să se întoarcă acasă. În cercetare vom continua şi în anii care vin cu programe care să vizeze în mod specific parteneriate dintre unităţi de cercetare din România şi unităţi de cercetare din străinătate care să aibă ca vectori structuranţi mai ales românii care lucrează în cercetare în afară şi care pot să faciliteze mult această reconectare a cercetării româneşti la cercetarea internaţională. Avem în vedere crearea unei agenţii pentru investiţii şi pentru promovare comercială în cadrul Ministerului Economiei şi a Mediului de Afaceri şi aici unul din obiectivele acestei agenţii este şi de a stimula implicarea românilor din diaspora în parteneriate economice atât pentru investiţii străine în ţara unde ei pot să fie un vector foarte util şi văd că de multe ori investiţii străine în România sunt facilitate şi reuşita lor este determinată de implicarea unor români care trăiesc în străinătate, dar care continuă să aibă conectarea culturală, socială, la realităţile din România, dar şi pentru a începe să stimulăm investiţii româneşti în străinătate, unde la fel putem dezvolta parteneriate cu români care sunt deja bine înrădăcinaţi în mediul economic, socio-economic, din anumite ţări partenere, mă gândesc, sigur, în primul rând, la UE, dar nu doar la UE, ştiu că şi dincolo de Atlantic sunt posibilităţi importante.
Sau, la fel, astfel de parteneriate cu românii din diaspora pentru a stimula schimburile comerciale şi pentru a face din ambasadele noastre vectori de dezvoltare comercială – şi aici ştiu că există aşteptări şi din partea românilor din diaspora. Un domeniu specific unde cred că România ar avea foarte mult de câştigat din stimularea reîntoarcerii diasporei este dezvoltarea satului românesc, şi mă gândesc aici mai ales la migraţia din ultimii 10 ani a unor locuitori din mediul rural în unele state membre din UE unde au lucrat în agricultură, şi asta am avut ocazia să trăiesc direct, oamenii care şi-au schimbat mentalitatea, care şi-au schimbat modul de abordare şi de a vedea dezvoltarea socio-economică după experienţe de câţiva ani în ţări ca şi Spania sau Italia, ca să numesc doar două ţări unde am avut o migraţie masivă în agricultură sau în mediul rural. Şi aici avem intenţia să definim anumite instrumente în programul naţional de dezvoltare rurală, deci să folosim fonduri europene, ca un instrument pentru a încuraja întoarcerea românilor în sate şi pentru a investi în agricultură, în sectorul agroalimentar sau în servicii rurale, pentru că ştiu că sunt mulţi care îşi doresc acest lucru şi doresc sau aşteaptă doar anumite facilităţi de ordin administrativ pentru a putea avea acces la aceste resurse.
Ne gândim, totodată, să continuăm şi să dezvoltăm un program de burse pentru românii din diaspora, atât burse pentru formare, şi mă gândesc aici mai ales la acele familii care au deja copiii născuţi în afară şi care ar putea veni în ţară să îşi facă studiile sau o parte din studii în limba română şi în felul acesta să se conecteze la realităţile culturale ale familiilor în care s-au născut, dar, la fel, burse de cercetare pentru a stimula, aşa cum vă spuneam, conectarea cercetării româneşti la performanţa unor laboratoare de cercetare internaţională prin intermediul românilor care lucrează acolo şi care, mulţi dintre ei, sunt în măsură şi sunt gata să se întoarcă temporar, pentru o perioadă, pentru anumite programe de cercetare, în România.
Pentru românii care decid să rămână în afară, avem în vedere şi o ameliorare a serviciilor administrative consulare sau ameliorarea exercitării unor drepturi cetăţeneşti, cum ar fi dreptul la vot sau sprijin pentru a beneficia de drepturile de liberă circulaţie a lucrătorilor, mă gândesc aici la UE.
Implicarea diasporei, mai ales în ţările cu diasporă românească numeroasă, în întărirea relaţiilor cu statele-gazdă este un element, la fel, pe care îl avem în vedere.
Aşa cum spunea şi dl preşedinte, relaţiile diplomatice şi de cooperare cu anumite ţări, mai ales unele ţări din UE pot să fie foarte mult stimulate printr-o conectare activă a instituţiilor statului românesc la comunităţile româneşti bine organizate şi, în multe cazuri, deja bine reprezentate şi la nivel local sau chiar la nivel naţional în anumite state membre şi asta, la fel o spun din experienţă, pentru că, şi în calitate de comisar european, de multe ori în vizită în anumite state membre, unii lideri politici din anumite ţări îmi povesteau cu mândrie de implicarea comunităţilor româneşti în viaţa comunităţilor locale din statele membre respective.
Aş încheia spunând că promovarea modelelor de succes pe care le reprezintă românii din diaspora, atât în locurile unde îşi desfăşoară activitatea, dar şi, mulţi dintre ei întorşi acasă, atât economice, cât şi cu caracter mai personal, pot să constituie un exemplu şi pentru cei care doresc să facă acelaşi lucru, dar şi pentru noi, acasă, pentru a putea învăţa din aceste modele de succes care ar fi reţeta pentru a stimula şi alte astfel de succese. Cred că implicarea diasporei în resetarea valorilor sociale şi politice din ţară în schimbarea mentalităţilor, în depăşirea complexelor şi în asumarea mai proactivă a evoluţiei noastre socio-economice ca naţie este un element pe care trebuie să îl avem în vedere şi, aş încheia aici, reamintind ceea ce am spus de la început, cred că de multe ori românii din afară nu aşteaptă lucruri deosebite faţă de ceea ce aşteaptă românii de acasă. Important este să fim în măsură să mobilizăm aceste resurse fără a face diferenţieri, dar păstrând specificul acestor comunităţi. Vă mulţumesc!”