Tot mai mulţi angajatori români anunţă că vor să aducă în firmele lor muncitori din Ucraina sau Republica Moldova pentru că nu găsesc forţă de muncă în ţară sau, dacă o găsesc, este scumpă.
Potrivit Mediafax.ro, în Bistriţa-Năsăud, aproape 4.000 de persoane se află în baza de date a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă ca fiind în căutarea unui loc de muncă, în condiţiile în care sute de angajatori se plâng că nu găsesc personal şi apelează la firme de recrutare pentru a aduce muncitori din Republica Moldova.
În fiecare săptămână aproximativ 300 de firme bistriţene caută personal, lista locurilor de muncă vacante la nivel de judeţ depăşind 900 de posturi.
Ioan Şomodean este unul dintre angajatorii bistriţeni care a încercat să îşi aducă personal de peste hotare pentru a munci în cele două restaurante şi în complexul de agrement pe care îl are, însă misiunea este una extrem de dificilă, legislaţia punându-i numeroase piedici. „Moldovenii lucrează orice, sunt harnici şi nu fac figuri. Sunt motivaţi şi dispuşi să lucreze orice, aşa cum sunt românii când pleacă dincolo … Vor să vină să muncească însă legea este foarte complicată. Trebuie să le echivalezi studiile la Bucureşti, trebuie să faci dovada că nu există nici un român care să poată fi angajat pe postul respectiv … Şi o căruţă de acte. Parcă legile în ţara asta sunt făcute să te încurce, nu să te ajute” spune revoltat omul de afaceri, care a aşteptat mai bine de două luni să îşi găsească personal după ce a investit într-un nou restaurant în Bistriţa.
Un alt patron bistriţean, Dumitru Găvan, susţine că oamenii nu vor să lucreze atât timp cât primesc ajutoare de şomaj. „Nu aş plăti în judeţul Bistriţa-Năsăud nici un leu şomaj. Toată lumea caută angajaţi. Avem 4.000 de şomeri plătiţi de stat şi noi nu găsim angajaţi. Nu îi motivează nimic… Preferă să stea acasă să şi să ia bani”, spune Dumitru Găvan.
Şi el spune că se gândeşte serios să aducă muncitori din afara ţării, însă i se pare extrem de complicată legislaţia legată de dreptul de muncă al celor care sunt din afara comunităţii europene. „Trebuie adus personal din Republica Moldova sau Ucraina. Este însă complicat nu numai cu dreptul de muncă ci şi cu condiţiile – trebuie să le oferi cazare, trebuie să îi aduci cu familiile şi la noi nu e reglementată clar situaţia însă cred că aceasta va fi soluţia. Aşa cum ai noştri merg şi muncesc în altă parte şi acolo nu e o ruşine a munci, cred că asta va trebui să se întâmple şi la noi, să înceapă să vină din alte părţi”, a mai spus omul de afaceri.
La finele anului 2015, regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrat au fost Sud-Vest (8,22%), Sud (7,19%) şi Sud- Est ( 6,66%), regiuni în care activităţile rurale sunt preponderente. Se constată existenţa unor disparităţi şi în interiorul regiunilor, unde judeţe predominant agricole coexistă cu cele mai dezvoltate. De exemplu, în regiunea Sud-Vest, s-au înregistrat discrepanţe între judeţe, în ceea ce priveşte rata şomajului: nivelul maxim a fost atins în judeţul Mehedinţi (10,16%) şi Dolj (9,19%) şi cel minim în judeţul Vâlcea (5,76%).
Ca o caracteristică generală la nivel european, în timp ce rata șomajului este din ce în ce mai ridicată, angajatorii nu reușesc să angajeze personal pentru posturile libere. Ca un paradox al pieții muncii care geme de șomeri, angajatorii se plâng că nu au personal calificat și competitiv din punct de vedere al costurilor și fac relocari către Asia sau Africa, unde reușesc să își acopere deficitul de specialiști.
Lipsa forței de muncă bine pregătită și flexibilă scade competivitatea, în special cea industrială și de înaltă tehnologie a Uniunii Europene.
Îmbătrânirea populației și scăderea ei, pe de o parte, dar și de migrația forței de muncă tinere și calificate, pe de altă parte, vor determina accentuarea dezechilibrelor pe pieța forței de muncă în ansamblu, nu doar în România, ci și în alte state europene.
Un studiu al Organizației Națiunilor Unite arăta că Europa nu va putea ieși din criză fără import de oameni. Pentru a putea face provocărilor economice, UE va trebui să atragă anual, până în 2040, peste 6 milioane de specialiști (persoane cu studii superioare sau calificați într-o profesie tehnică).