Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, joi, 12 octombrie 2017, rezoluţia „Noua lege a educației din Ucraina: un impediment major cu privire la învățământul în limba maternă a minorităților naționale”.
Prin adoptarea acestei rezoluții, la iniţiativa Delegaţiei Parlamentului României la APCE, în cadrul celei de-a patra părți a Sesiunii ordinare a APCE (Strasbourg, 9-13 octombrie 2017), Adunarea Parlamentară lansează un semnal politic foarte clar la adresa autorităților ucrainene în legătură cu impactul negativ cauzat de prevederile Legii educației pentru învățământul în limba maternă al minorităților naționale.
Totodată, APCE solicită ca reforma educației promovată prin această lege, care vizează consolidarea limbii de stat, să nu afecteze în niciun caz învățământul în limba maternă al minorităților naționale.
Membrii Adunării fac apel la autoritățile de la Kiev să respecte angajamentele asumate de Ucraina în baza instrumentelor juridice europene în materia respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
Rezoluția Adunării a avut ca punct de plecare inițiativa Delegației Parlamentului României la APCE, care a depus în acest sens o solicitare de dezbatere de urgență. Plenul Adunării a examinat și a aprobat luni, 9 octombrie a.c., la propunerea Biroului, organizarea acestei dezbateri de urgență, cu adoptarea unei rezoluții pe acest subiect. Comisia pentru cultură, știință, educație și media a APCE a fost sesizată pe fond pentru elaborarea proiectului de rezoluție, iar parlamentarul eston, Andres Herkel, a fost desemnat ca raportor.
Membrii delegației române au depus o serie de amendamente la proiectul de rezoluție, care în mare parte au fost acceptate în cadrul comisiei și în plen. Amendamentele delegației române au vizat: introducerea unui text prin care se exprimă îngrijorări serioase cu privire la existența unor probleme juridice la respectivul act normativ; solicitarea adresată autorităților ucrainene de a implementa viitoarele recomandări și concluzii ale Comisiei de la Veneția și de a modifica întocmai Legea educației; inexistența unei reale consultări cu reprezentanții minorităților naționale în ceea ce privește noua versiune a articolului 7 din Legea educației; introducerea recomandării ca Ucraina să examineze bunele practici existente în statele membre ale Consiliului Europei în materia învățării limbilor oficiale, cu metode speciale de învățare adecvate pentru școlile care folosesc limbile regionale sau minoritare ca limbi de educație.
În urma dezbaterilor în plen și a examinării amendamentelor depuse, a fost adoptată cu o largă majoritate Rezoluția 2189 (2017). Au luat cuvântul senatorul Titus Corlățean, președintele Delegației române la APCE, în numele Grupului Socialist, senatorii Alina Gorghiu și Viorel Badea și deputații Cezar Preda și Attila Korodi, membri ai delegației.
Potrivit RRA, după dezbateri aprinse, marcate şi printr-un gest mai puţin obişnuit aici, unde intervenţiile sunt scrise şi se consemnează în istoricul dezbaterilor şi CV-ul parlamentarului, s-a renunţat la un moment dat la aceste intervenţii citite: senatorul Viorel Badea a rupt în mod demonstrativ intervenţia sa, model preluat imediat, şi discuţia a devenit şi mai animată.
Rezoluţia a fost votată cu un număr considerabil pentru, 82 de voturi, faţă de 11 împotrivă şi 17 abţineri. Şeful delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Titus Corlăţean, spune că ”rezoluţia este un semnal politic foarte consistent şi ferm: Ucraina trebuie să respecte standardele europene în materia minorităţilor naţionale şi angajamentele sale internaţionale. Şi pe cele multilaterale, dar şi pe cele bilaterale, şi aici mă refer la acordurile cu România, pentru că în acest caz Ucraina nu a respectat aceste acorduri”.
Alături de ceilalţi parlamentari care au intervenit în plen pe lângă cei menţionaţi, Alina Gorghiu şi Cezar Preda, Attila Korodi a avut o intervenţie fundamentată legal prin prisma experienţei negocierilor româno-ucrainene în probleme de minorităţi în ultimii 11 ani, dar oferind şi propria experienţă de bune practici ca etnic maghiar.
Rezultatele de la Comisia de la Veneţia se aşteaptă până la sfârşitul anului, mai menționează sursa citată.