O nouă categorie profesională se alătură contestatarilor importurilor de produse agricole din Ucraina. Astfel, apicultorii români se alătură fermierilor care solicită sprijin financiar din partea Uniunii Europene și suspendarea importului de miere din Ucraina, în condițiile în care România are excedent, iar producția locală nu poate fi valorificată din cauza concurenței neloiale din partea apicultorilor din spațiul extracomunitar, care vând mierea la prețuri foarte mici, afirmă reprezentanții crescătorilor de albine.
Prețurile de producție au crescut cu 30-40%, în timp ce prețurile de achiziție a mierii au scăzut cu același procent, iar cererea la export a lipsit aproape de tot, afirmă președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, citat de RRA.
El afirmă că țara noastră importă peste 4.000 de tone de miere din spațiul extracomunitar, iar producția internă este foarte greu de valorificat.
O analiză UE dată publicității în martie 2023, care prezintă rezultatele testelor analitice asupra mierii importate în UN arată că loturile de miere eșantionate în România au avut cel mai 
scăzut nivel de suspiciune de neconformitate (3 din 15, 20%), în timp ce cea mai mare rată a fost observată în Franța (17 din 21, 81%). Fluxurile comerciale au fost, de asemenea, diferite într-o anumită măsură, reflectând importanța porturilor maritime majore pentru rutele comerciale – mierea din America a intrat în UE prin porturi din Belgia, Germania, Franța și Spania, în timp ce mierea ucraineană a fost exportată în principal în Polonia, iar mierea moldovenească prin România. Cu toate acestea, mierea chinezească a fost prelevată de aproape toate statele membre ale UE care au participat la acțiunea coordonată.
Analizele de laborator au mai arătat că, spre deosebire de perioadele anterioare, când siropul din zahăr era folosit pentru a falsificarea mierii, mai nou acesta a fost înlocuit cu siropuri făcute în principal din orez, grâu sau sfeclă de zahăr.
Majoritatea loturilor de miere prelevate în cadrul acțiunii europene de detectare a mierii contrafăcute au provenit din China (89), Ucraina (74), Argentina (34), Mexic (22), Brazilia (18) și Turcia (15) și cele mai multe dintre ele au fost declarate „poliflore” (77 %) sau miere „monofloră” (11 %). Restul era de origine botanică necunoscută. Loturile au fost prelevate aleatoriu și au oferit o bună reprezentare a fluxurilor comerciale în timpul campaniei de eșantionare.
Tiparele de flux variază într-o mare măsură – mierea importată de Polonia a rămas în țară, dar o mare parte din mierea importată de Germania a fost reexportată în alte state membre ale UE.
Acțiunea coordonată a UE lansată de Comisia Europeană a confirmat ipoteza că o parte semnificativă a mierii importate pe piața internă este suspectă de nerespectare a prevederilor Directivei UE privind mierea 2001/110/CE. Din cele 320 de eșantioane prelevate de autoritățile competente ale statelor membre ale UE plus Norvegia și Elveția, 147 (46 %) au fost suspecte de a fi neconforme. Rata de suspiciune a fost considerabil ridicată în comparație cu un plan de control coordonat anterior la nivelul UE, realizat în 2015-2017, în care 14 % dintre probele analizate nu au respectat criteriile de referință stabilite pentru a evalua autenticitatea mierii.
Potrivit datelor prezentate în 2022, UE produce aproximativ 275.000 de tone de miere, fiind al doilea mare producător de miere după China (500.000 de tone). În 2020, în UE existau aproximativ 19 milioane de stupi și 615.000 de apicultori. Producția UE a crescut cu 15% în ultimii 5 ani, dar UE încă nu produce suficientă miere pentru a-și acoperi propriul consum. Rata de autosuficiență este de aproximativ 60%.
