„Noi nu putem plasa publicitate nicăieri pentru a anunța că înmatriculăm copiii. Vestea despre existența noastră se duce din gură-n gură. Așa reușim să rezistăm. Peste tot se spune că noi educăm ură, educăm o generație de teroriști, suntem mereu marginalizați, dar reușim să facem față tuturor provocărilor și să avem elevi cu rezultate excelente. Pentru mine, ca profesoară, dar și directoare, 17 elevi este un număr foarte mare. Deci, vorbitori de română mai există în stânga Nistrului, ei nu au dispărut așa cum ar vrea unii…”, a spus Eleonora Cercavschi.
Potrivit Timpul, citat de Rador, marea nemulțumire a directoarei este faptul că elevii din școlile transnistrene sunt privilegiați la admiterea după 11 clase în universitățile din Chișinău, nota 5 fiind echivalentă cu 9,5, fapt ce duce la o pierdere considerabilă de elevi.„Și calitatea învățământului în stânga Nistrului este una foarte joasă. Eu am câteva prietene care predau la școlile moldovenești din Grigoriopol. Acestea franc mi-au zis că ele nu ar putea face față curriculei de învățământ, în cazul în care ar fi nevoite să predea la un liceu cu predare în grafie latină. Din acest punct de vedere, noi mai câștigăm câțiva elevi care vin la noi să învețe pentru a face cu adevărat carte”, a mai menționat Eleonora Cercavschi.
Însă cel mai mare impediment în activitatea liceului îl reprezintă deplasarea cu autocarul dintr-o localitate în alta, a mai afirmat Eleonora Cercavschi.
„Noi învățăm în a doua jumătate a zilei. Iarna, la ora 5, este deja întuneric, iar la noi orele se termină la ora 7 seara. Vă dați seama că acesta la fel este un pericol pentru noi, deoarece din acest motiv nu putem să avem mulți elevi în clasele primare, mai ales în clasa întâi. (…) Așa pierdem din numărul de școlari, în detrimentul instituțiilor de învățământ transnistrene. Dar cel mai tare mă doare că părinții vorbitori de română își înmatriculează elevii în școlile cu predare în limba rusă”, a conchis directoarea.