Un comitet de iniţiativă format din românii entuziaşti s-a întrunit joi, 20 octombrie, şi a hotărât înfiinţarea organizaţiei locale R I.S. la Mărghita, anunță organizația, printr-un comunicat de presă. Evenimentul a avut loc în prezenţa reprezentanţilor RIS-ului. A urmat adunarea de constituire a organizaţiei locale R.I.S.-Mărghita şi alegerea conducerii organizaţiei avându-l ca preşedinte pe Dorel Pascu, de vicepreşedinte a fost aleasă Valentina Groza, iar funcţia de secretar a fost ocupată de Simona Groza. Membrii: Rodica Jovanovici, Marin Păsula şi Mihaela Pascu.
Mărghita este o aşezare cu vechi tradiţii şi obiceiuri româneşti, care are o populaţie de 900 de locuitori, dintre care circa 30% sunt etnici români. Activitatea culturală organizată începe odată cu înfiinţarea corului pe două voci în anul 1885, iar în anul 1925 ia naştere formaţiunea muzicală ‐ fanfara.
Formaţia de căluşari din Mărghita este una din primele echipe româneşti din Serbia, înfiinţată în peroada interbelică. Aici, până în anul 2000 a existat şi funcţionat S.C.A.”Ion Creangă”, care a reprezentat continuitatea vieţii culturale a fanfarei, secţiei de teatru, formaţiei de folclor şi orchestrei. În acest răstimp, s-a ajuns la fuziunea societaţii culturale româneşti şi sârbeşti în cadrul S. C. „Dukati”. Până în anul 1989 procesul educativ-instructiv s-a desfăşurat paralel în limba română şi sârbă, când se desfinţează clasele cu predare în limba română, astfel orele de limba română sunt facultative cu două ore săptămânal.
Elementul românesc în localitate este în curs de dispariţie. Procesul de reorganizare, consolidare şi coagulare în cadrul comunităţii româneşti din Serbia este în plină desfăşurare, se definesc şi stabilesc interesele majore ale tuturor românilor din Serbia, când este vorba de reprezentare, respectiv partenerul Statului Român. RIS-ul este o organizaţie obştească, fondată pentru a reprezenta şi apăra interesele românilor din Serbia. În acest context, Asociaţia de interes obştesc „Românii Independenţi din Serbia” (R.I.S.) are treizeci de organizaţii locale înfiinţate în aproape toate localităţile românesti din Voivodina: Vârşeţ, Satu-Nou, Coştei, Pârneaora, Voivodinţ, Râtişor, Straja, Vlaicovăţ, Ulmu, Mesici, Sălciţa, Iablanca, Srediştea Mare, Marcovăţ, Jamul Mic, Nicolinţ, Maramorac, Sân-Mihai, Plandişte, Sân-Ianăş, Deliblata, Uzdin, Ecica, Kikinda, Panciova, Grebenaţ, Glogoni, Zrenjanin, Mărghita şi Timişoara.