Bogdan Aurescu a participat, la 21 iunie 2021, la reuniunea miniștrilor de Externe din statele membre ale UE (CAE), care s-a desfășurat la Luxemburg.
În cadrul reuniunii, miniștrii au abordat teme precum ultimele evoluții în relația UE–Rusia, rolul UE în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, precum și situația din Mali, Liban, Iran, relația UE-Turcia și Etiopia. De asemenea, au avut dezbateri referitoare la evoluțiile din Belarus și au participat la un mic dejun cu liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia. Discuțiile au vizat și America Latină și Irak, inclusiv în cadrul unui schimb de opinii informal cu ministrul de Externe irakian, Fuad Hussein.
În cadrul discuției pe tema situației din Belarus, ministrul Aurescu a salutat adoptarea astăzi a celui de-al patrulea pachet de sancțiuni vizând persoane fizice și entități implicate în represiune, ca măsură de răspuns la continuarea acțiunilor inacceptabile ale regimului de la Minsk, inclusiv la recentul incident legat de deturnarea unui zbor civil al unei companii aeriene din UE. A subliniat necesitatea unei abordări ambițioase privind adoptarea rapidă de sancțiuni economice relevante, ca mesaj politic puternic pentru regimul de la Minsk. Oficialul român a salutat publicarea de către Comisia Europeană a Planului economic pentru un Belarus democratic, idee propusă de România prin co-semnarea de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu omologii din Polonia și Lituania, a unei scrisori, în octombrie 2020. Toate aceste acțiuni ale UE reprezintă un mesaj clar de sprijin pentru populația din Belarus, inclusiv prin implementarea Planului atunci când condițiile vor fi îndeplinite. Ministrul Aurescu a indicat, de asemenea, importanța unei coordonări adecvate cu privire la sancțiuni cu partenerii UE – SUA, Regatul Unit, Canada.
În același timp, ministrul Aurescu a menționat necesitatea acordării unei atenții speciale relației Rusia-Belarus, având în vedere susținerea acordată de Moscova regimului de la Minsk, inclusiv în contextul dezbaterii cu privire la relațiile UE-Rusia.
În cadrul întrevederii cu liderul opoziției din Belarus, miniștrii europeni au avut un schimb de opinii privind cele mai recente evoluții din această țară. Svetlana Tihanovskaia a prezentat sugestii privind modalitățile prin care Occidentul poate susține opoziția și societatea civilă din Belarus. Ministrul român de externe a menționat implicarea României în sprijinirea societății civile și a mediului universitar, prin susținerea media independente (prin European Endowment for Democracy) și oferirea de burse de studiu pentru studenții belaruși excluși de la studii din motive politice și a făcut un apel la promovarea adecvată a Planului economic pentru un Belarus democratic inclusiv de către opoziția din acest stat.
Miniștrii au avut un schimb de opinii privind Rusia, în baza Comunicării comune a Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă publicată în pregătirea Consiliului European din 24-25 iunie. Bogdan Aurescu a subliniat că, din punctul de vedere al României, cele cinci principii directoare ale UE în relația cu Rusia, stabilite în 2016, trebuie să rămână baza abordării europene, inclusiv în vederea discuțiilor de la Consiliului European din această săptămână. Ministrul Aurescu a accentuat că este necesară o conturare mai clară a sprijinului UE pentru creșterea rezilienței partenerilor din Vecinătatea Estică, prin dezvoltarea unei cooperări mai extinse în domeniul securității, inclusiv ca un follow-up firesc al discuțiilor de la reuniunea Gymnich privind conflictele prelungite (Lisabona, 26-27 mai) – dezbatere inclusă pe agenda miniștrilor europeni de externe la inițiativa ministrului român de externe.
Din această perspectivă, Bogdan Aurescu a menționat vizita comună pe care o va face împreună cu miniștrii de Externe din Austria și Lituania în perioada 24-26 iunie în Armenia, Azerbaidjan și Georgia, la solicitarea Înaltului Reprezentant Josep Borrell, ca rezultat direct al dezbaterii privind conflictele prelungite din luna mai. Această vizită, efectuată împreună cu reprezentanții Serviciului European de Acțiune Externă, are ca scop sublinierea importanței pe care o acordă UE securității și stabilității Caucazului de Sud și transmiterea determinării UE de a promova o soluționare durabilă și cuprinzătoare a conflictelor prelungite.
Dezbaterea privind Irak și dialogul informal cu ministrul irakian de externe, Fuad Hussein, au vizat aspecte privind evoluțiile interne din Irak, cu accent pe alegerile parlamentare care vor fi organizate în toamna acestui an, stadiul reformelor, situația de securitate, precum și situația regională. Ministrul Bogdan Aurescu a salutat eforturile guvernului irakian în derularea de reforme menite să consolideze statul de drept și care să răspundă așteptărilor populației și a încurajat continuarea acestora. A subliniat importanța unui sprijin sporit al UE pentru democratizarea și asigurarea stabilității Irakului și a exprimat sprijinul României pentru organizarea unei misiuni a UE de observare a alegerilor, pentru ca acestea să fie libere, corecte și incluzive. A evidențiat importanța strategică a Irakului pentru stabilitatea regiunii și a menționat implicarea constantă a României în susținerea eforturilor în această privință. De asemenea, a subliniat necesitatea ca UE să continue asistența pentru Irak în abordarea provocărilor de natură socio-economică cu care se confruntă în prezent, precum și a sprijinului pentru eforturile forțelor de securitate irakiene în combaterea Daesh. A menționat decizia României de a-și crește participarea la misiunea NATO din Irak.
Miniștrii au avut un scurt schimb de opinii privind Turcia, subiect care va fi discutat de către liderii europeni la Consiliul European din 24-25 iunie. România a exprimat sprijinul pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor cu Turcia de o manieră etapizată și proporțională, în conformitate cu decizia liderilor europeni din martie 2021 și în contextul disponibilității manifestate de Ankara. În acest sens, a arătat că poate fi avută în vedere reluarea dialogurilor la nivel înalt, în formate care să abordeze domenii de interes comun, cooperarea economică, dar și contactele interumane.
În cadrul discuțiilor privind Procesul de Pace în Orientul Mijlociu (PPOM), a avut loc un schimb de opinii cu privire la activitatea Reprezentantului Special al UE, Sven Koopmans, precum și la evoluțiile recente din regiune. România a exprimat sprijin pentru mandatul Reprezentantului Special al UE pentru PPOM și pentru eforturile acestuia în vederea reluării activității Cvartetului. A subliniat necesitatea unui rol sporit al UE în cadrul Procesului de Pace, bazat pe o poziție unitară, precum și a continuării eforturilor menite a promova măsuri de construire a încrederii între părțile aflate în conflict. De asemenea, s-a referit la necesitatea ca UE să înceapă interacțiunea cu noul guvern israelian, inclusiv prin programarea următoare a Consiliului de Asociere UE-Israel, concomitent cu inițierea negocierilor pentru un Acord de Asociere UE – Palestina.
În ceea ce privește Mali, partea română a exprimat preocuparea față de evoluțiile interne îngrijorătoare și a apreciat că UE trebuie să fie fermă în privința respectării de către autoritățile maliene a condiționalităților stabilite de Comunitatea economică a statelor din Africa de Vest/ECOWAS. Totodată, ministrul Aurescu a amintit că pe 11 iunie a prezidat reuniunea extraordinară a Consiliului Guvernator al Comunității Democrațiilor (CoD) privind situația din Republica Mali, stat fondator al CoD și membru al Consiliului Guvernator al acestui for, propunând o reacție fermă și pragmatică a CoD cu privire la derapajele democratice din Mali (https://www.mae.ro/node/55903).
Dezbaterea strategică privind America Latină și Caraibi a evidențiat imperativul unui angajament reînnoit al UE, având în vedere efectele pandemiei și ale turbulențelor politice și sociale asupra regiunii. România a arătat că, în contextul evoluțiilor actuale la nivel global, este necesar ca UE să își consolideze angajamentul față de regiune și să intensifice cooperarea la nivel regional și multilateral în domenii precum schimbări climatice, energie și tranziție verde, consolidarea democrației și respectarea drepturilor omului, digitalizare. America Latină și Caraibi, regiune în mare măsură cu viziuni similare, trebuie să devină subiect strategic al convergenței transatlantice, iar UE trebuie să identifice instrumente de sprijin eficiente, pentru a contracara tendințe precum autoritarism, deteriorarea respectării statului de drept și a drepturilor omului, precum și pentru a îmbunătăți situația de securitate. De asemenea, România a evidențiat importanța recuperării post-pandemice a regiunii, atât prin măsuri economice, asistență tehnică și financiară, sub egida Team Europe sau prin Programele Indicative Multianuale, cât și prin facilitarea accesului regiunii la vaccinuri anti-COVID. A exprimat sprijinul pentru semnarea sau modernizarea Acordurilor UE-Mexic, UE-Chile și UE-MERCOSUR, cu scopul de a sprijini redresarea economică a regiunii.
