Începând cu 1 noiembrie 2018, România va prelua, pentru o perioadă de un an, de la Bulgaria, Președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Pregătirea conceptului și a calendarului evenimentelor privind Președinția română a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării a fost gestionat de MAE, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, ca structură națională de coordonare, și a presupus un amplu exercițiu de consultare a tuturor actorilor relevanți (instituțiile guvernamentale implicate în gestionarea ariilor prioritare, reprezentanți ai administrației publice locale și ai mediului academic și asociativ).În ședința de guvern de joi, 20 septembrie, Guvernul României a aprobat conceptul Președinției române a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării și calendarul reuniunilor și evenimentelor tematice ale mandatului.
Președinția română a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării se va desfășura sub genericul „Întărim coeziunea pentru o prosperitate comună în regiunea Dunării“, prin intermediul căruia s-a dorit o sinergie cu motto-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, „Coeziunea, o valoare comună europeană“, având în vedere suprapunerea celor două mandate.
Cele patru tematici prioritare și direcții de acțiune pe care România își propune să le promoveze în perioada mandatului său vizează îmbunătățirea conectivității și mobilității în regiunea Dunării prin promovarea transporturilor, turismului, digitalizării și a contactelor între oameni; revigorarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării prin crearea de sinergii între toți actorii implicați și Comisia Europeană, precum şi a operaţionalizării Secretariatului Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării; schimburi de experiență pe ariile prioritare ale macro-strategiei, respectiv dezvoltarea transnațională a clusterelor prin schimbul de bune practici între entitățile participante la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Calendarul Președinției române a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării conține 55 de reuniuni și evenimente tematice, care vizează abordarea din perspectiva politică, dar și la nivel tehnic, a temelor prioritare subsumate procesului de cooperare în cadrul strategiei, conferind României oportunitatea de a-și întări rolul și de a-și promova propriile obiective la nivel regional și european.
„România este pregătită pentru preluarea Președinției Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, o inițiativă de succes a țării noastre la nivel european. Prin intermediul programului dens de acțiuni planificate pe durata acestui mandat, ne propunem relansarea acestei macro-strategii, astfel încât beneficiile participării țării noastre la această formă de colaborare regională să devină mai vizibile pentru cetățeni“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE , inițiată și promovată cu succes de către România și Austria și andosată de Consiliul European în anul 2011. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.
La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.
România coordonează trei arii prioritare (număr maxim permis statelor membre): navigația pe căile navigabile interioare (prin Ministerul Transporturilor, împreună cu Austria), promovarea culturii, turismului și a contactelor directe dintre oameni (prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Ministerul Culturii şi Identității Naționale, Ministerul Turismului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Departamentul pentru Relații Interetnice, împreună cu Bulgaria) și gestionarea riscurilor de mediu (prin Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu Ungaria).
