A patra evaluare a Codului de conduită privind combaterea difuzării ilegale de ură în mediul online confirmă progresul continuu în ceea ce privește eliminarea rapidă a discursului ilegal de ură. În timp ce lupta împotriva discursului de ură trebuie să continue și să fie consolidată, Codul respectă angajamentele-cheie. Aceasta se dovedește a fi un instrument eficient pentru a face față acestei provocări.
39 de organizații din 26 de state membre (toate cu excepția Luxemburgului și Danemarcei) au trimis notificări referitoare la discursurile de ură considerate ilegale companiilor IT pe o perioadă de 6 săptămâni (5 noiembrie până la 14 decembrie 2018).
În România, monitorizarea a fost realizată de Active Watch.
Pentru a stabili tendințele, acest exercițiu a folosit aceeași metodologie ca și etapele anterioare de monitorizare.
Un număr de 4.392 de notificări au fost trimise companiilor IT care participă la Codul de conduită. Aceasta reprezintă o creștere constantă comparativ cu exercițiile anterioare.
2.748 de notificări au fost trimise prin canalele de raportare disponibile pentru utilizatorii generali, în timp ce 1.644 au fost trimise prin intermediul canalelor specifice disponibile numai pentru fani sau reporterii de încredere.
Facebook a primit cel mai mare număr de notificări (1.882), urmată de Twitter (1.314) și YouTube (889). Această defalcare este similară exercițiilor anterioare. Instagram (279) și Google+ (28), care au s-au alăturat Codului de conduită la începutul anului 2018, au fost testate și ele. Microsoft nu a primit nicio notificare.
În plus față de marcarea conținutului către companiile IT, organizațiile care participă la exercițiul de monitorizare au semnalat poliției, procurorilor sau altor autorități naționale 503 de cazuri de discurs incitator la ură.
În 88,9% din cazuri, companiile IT au evaluat notificările în mai puțin de 24 de ore, 6,5% în mai puțin de 48 de ore, 3,9% în mai puțin de o săptămână și în 0,7% din cazuri a fost nevoie de mai mult de
o săptămână.
Facebook a evaluat notificările în mai puțin de 24 de ore în 92,6% din cazuri și 5,1% în mai puțin de 48 de ore. Cifrele corespunzătoare pentru YouTube sunt de 83,8% și 7,9%, iar pentru Twitter 88,3%, respectiv, 7,3%. Performanța Instagram este pozitivă, 77,4% din notificări au fost evaluate în mai puțin de 24 de ore, în timp ce Google+ a făcut acest lucru în 60% din cazuri.
În ansamblu, companiile IT au înlăturat 71,7% din conținutul notificat, în timp ce 28,3% au rămas pe net. Aceasta reprezintă o ușoară creștere față de 70% în urmă cu un an.
YouTube a eliminat 85,4% din conținut, Facebook 82,4% și Twitter 43,5%. Atât Facebook, cât și, mai ales, YouTube a înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește eliminările în comparație cu anul trecut. Twittera rămas la același interval ca și la precedenta monitorizare, reducându-și ușor performanța. Google+ eliminat 80,0% din conținut, iat Instagram 70,6%.
Ratele de eliminare au variat în funcție de gravitatea conținutului de ură. În medie, 85,5% din conținutul eliminat făcea apel la crimă sau la violență împotriva anumitor grupuri, iar conținutul cu mesaje de defăimare
sau imagini pentru etichetarea anumitor grupuri au fost eliminate în 58,5% din cazuri. Acest lucru sugerează că recenzenții evaluează conținutul în mod scrupulos și cu tot respectul pentru vorbirea protejată.
Xenofobia (inclusiv ura împotriva imigranților) a fost raportată cel mai frecvent (17,0%), urmată de orientarea sexuală (15,6%) și atitudinea anti-musulmană (13,0%).
Rezultatele, care sunt în concordanță cu tendințele din decembrie 2017, confirmă predominanța urii rasiste împotriva minorităților etnice, migranților și refugiaților. Datele din motive de ură nu sunt decât o indicație a tendințelor și pot fi influențate de domeniul de activitate al organizațiilor care participă la exercițiul de monitorizare.
Această este a patra evaluare a modului de aplocare a Codului de conduită al UE pentru combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online.
În prezent, companii din domeniul IT evaluează 89 % din conținutul semnalat în decursul a 24 de ore, iar 72 % din conținutul considerat a fi un discurs ilegal de incitare la ură este eliminat, comparativ cu situația din 2016, când a fost lansat Codul, procentajul fiind atunci de 40 % și, respectiv, de 28 %. Cu toate acestea, companiile trebuie să își îmbunătățească feedbackul către utilizatori.
Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru piața unică digitală, a declarat: „Conform evaluării de astăzi, cooperarea cu companiile de IT și cu societatea civilă dă rezultate. În prezent, companiile evaluează 89 % din conținutul semnalat în decursul a 24 de ore și iau măsuri prompte pentru a-l elimina atunci când este necesar. Acest procentaj este de peste două ori mai mare decât cel din 2016. Mai mult decât atât, codul funcționează deoarece respectă libertatea de exprimare. Oamenii folosesc internetul pentru a-și comunica opiniile și a găsi informații prin simpla apăsare a unui buton. Nimeni nu ar trebui să se simtă nesigur sau amenințat din cauza vreunui conținut ilegal care incită la ură și care este stocat în mediul online.”
„Pe lângă faptul că reprezintă o infracțiune, discursurile ilegale de incitare la ură din mediul online sunt și o amenințare la adresa libertății de exprimare și a angajamentului democratic. În mai 2016, am inițiat Codul de conduită privind discursurile de incitare la ură din mediul online, pentru că era imperios să contracarăm acest fenomen. Astăzi, după 2 ani și jumătate de la lansarea codului, putem afirma că am găsit abordarea potrivită și am stabilit un standard în întreaga Europă privind modul în care poate fi soluționată această problemă gravă, asigurând, totodată, protecția deplină a libertății de exprimare”, afirmă Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen.
De la lansarea sa, în 2016, Codul de conduită a continuat să dea roade, iar evaluarea sa recentă confirmă faptul că societățile din domeniul IT iau imediat măsuri când li se semnalează discursuri rasiste și xenofobe de incitare la ură. Cu toate acestea, societățile trebuie să își îmbunătățească feedbackul către utilizatorii care fac notificări asupra unor conținuturi și să asigure mai multă transparență privind conținuturile notificate și cele suprimate.
Chiar dacă societățile de IT elimină conținutul ilegal într-un ritm din ce în ce mai rapid, acest lucru nu duce la o suprimare excesivă: rata de eliminare indică faptul că analiza conținuturilor efectuată de societățile respective continuă să respecte libertatea de exprimare. În plus, grație codului, s-au creat parteneriate între organizațiile societății civile, autoritățile naționale și platformele IT cu privire la activități educaționale și de sensibilizare a publicului larg.
În 2018, patru noi societăți au decis să adere la acest cod: Google+, Instagram, Snapchat și Dailymotion, iar astăzi și platforma franceză de jocuri video Webedia (jeuxvideo.com) și-a anunțat, de asemenea, participarea.
Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei incriminează incitarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională ori etnică. Discursurile de incitare la ură, așa cum sunt definite în decizia-cadru menționată, constituie o infracțiune și atunci când sunt formulate în mediul online.
UE, statele sale membre și societățile care gestionează platforme de comunicare socială sau de alt tip au responsabilitatea colectivă de a promova și de a facilita libertatea de exprimare în mediul online. Însă, în același timp, toți acești actori au responsabilitatea de a se asigura că internetul nu devine un refugiu pentru violență și ură.
Pentru a reacționa la proliferarea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online, Comisia Europeană și patru mari companii de IT (Facebook, Microsoft, Twitter și YouTube) au prezentat, în mai 2016, un „Cod de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online”.
La 7 decembrie 2016, Comisia Europeană a făcut publice rezultatele primului exercițiu de monitorizare menit să evalueze punerea în aplicare a Codului de conduită. Rezultatele celei de a doua și ale celei de a treia runde de monitorizare, publicate la 1 iunie 2017 și, respectiv, la 19 ianuarie 2018, au demonstrat un progres continuu.
La 28 septembrie 2017, Comisia a adoptat o comunicare ce oferă orientări pentru platformele de internet cu privire la procedurile de notificare și de intervenție vizând combaterea conținutului ilegal din mediul online. Importanța combaterii discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online, precum și necesitatea de a continua colaborarea pentru punerea în aplicare a Codului de conduită se numără printre principalele aspecte evidențiate în acest document de orientare.
O recomandare a Comisiei privind măsurile pentru combaterea eficientă a conținutului online ilegal a fost publicată la 1 martie 2018. Aceasta conține două părți: o parte generală privind măsurile aplicabile tuturor tipurilor de conținut ilegal și o parte specifică ce abordează acțiunile speciale pe care platformele ar trebui să le întreprindă pentru a combate conținutul cu caracter terorist. În ceea ce privește normele aplicabile tuturor tipurilor de conținut ilegal, recomandarea include proceduri mai clare de notificare și de intervenție, instrumente mai eficiente și tehnologii proactive, garanții mai solide pentru asigurarea drepturilor fundamentale, o atenție deosebită acordată companiilor mici și o cooperare mai strânsă cu autoritățile.