De vorbă cu Eleonora Cercavschi, una dintre cele mai reprezentative voci pentru apărarea dreptului la educație în limba maternă a elevilor din Transnistria
Eleonora Cercavschi, activist politic și profesoară, este una dintre cele mai reprezentative voci pentru apărarea dreptului la educație în limba maternă a elevilor din Transnistria. În 1996 a devenit liderul mișcării civice, militând pentru reintroducerea alfabetului latin în școli (alfabetul latin a fost interzis de autoritățile separatiste transnistrene). Eleonora Cercavschi a fost încarcerată în regim de izolare, fiind eliberată ulterior la presiunile organizațiilor internaționale din regiune. A devenit directoarea Liceului „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol și împreună cu colegii săi a predat clandestin la domiciliile elevilor și părinților acestora timp de 6 ani.
În prezent, elevii și profesorii fac zilnic naveta de la Grigoriopol la Dorotcaia (localitate aflată sub jurisdicția autorităților moldovenești) pentru exercitarea dreptului de a învăța în limba lor maternă. Deseori sunt umiliți la „punctul de graniță” și își permit cu dificultate costurile transportului.
Care este situația în ceea ce privește limba română din zona Tiraspolului ?
Ne aflăm într-o situație destul de dificilă în Transnistria, zonă în care este interzisă limba română ca vorbire, dar și ca materie școlară. Începând cu 1992 când forțele separatiste, conduse de Moscova, au intrat în posesia acestui teritoriu și cu ajutorul armatei ruse au început să lupte împotriva românilor.
La începutul anilor `90 au fost aproximativ 34 de școli românești, din care, în prezent, au mai rămas doar 8: Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina, Liceul Teoretic „Evrica” din Râbnița , Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol , Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Dubăsari, gimnaziul-internat pentru copii orfani din Tighina, gimnaziile din satele Corjova și Roghi. (continuarea aici)
