Comisia Europeană a adoptat o comunicare în care face un bilanț al unei serii de dialoguri privind tranziția curată care urmărește transformarea Europei într-o economie curată, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, echitabilă și competitivă. Bilanțul va sta la baza discuțiilor pe care liderii UE le vor purta în cadrul următorului Consiliu European cu privire la pașii următori către asigurarea tranziției curate a Europei.
Până în prezent au avut loc nouă dialoguri privind tranziția curată. Partenerii sociali au subliniat importanța garantării echității sociale a tranziției, cu scopul de a crea locuri de muncă de bună calitate, precum și necesitatea unui dialog social structurat consolidat. Dialogurile s-au axat pe teme precum hidrogenul, industriile energointensive, tehnologiile curate, infrastructura energetică, materiile prime critice, bioeconomia forestieră, orașele, mobilitatea curată și oțelul.
Comunicarea evidențiază o serie de elemente constitutive identificate în cadrul dialogurilor: un cadru de reglementare eficace și simplificat, care să permită întreprinderilor să asigure succesul tranziției; luarea de măsuri privind prețurile la energie; o infrastructură modernă; un acces mai ușor la finanțare și o piață unică mai puternică într-un mediu competitiv pe plan mondial. Comisia își afirmă disponibilitatea de a purta o dezbatere aprofundată cu Consiliul și Parlamentul cu privire la factorii-cheie care trebuie abordați.
Asigurarea succesului tranziției printr-o punere în aplicare eficace și prin simplificare
UE a instituit cadrul de politică și de reglementare pentru atingerea obiectivelor pentru 2030 și pentru menținerea unui ritm susținut al progreselor în vederea realizării neutralității climatice și a unei economii durabile până în 2050. În condițiile în care accentul se va muta acum asupra punerii în aplicare, Comisia va oferi orientări suplimentare pentru a sprijini industria și statele membre să aplice legislația UE și va acorda o atenție sporită reducerii sarcinii administrative. Comisia va publica, de asemenea, pe o platformă specifică, un set de indicatori-cheie meniți să monitorizeze și să măsoare progresele înregistrate în ceea ce privește tranziția verde, competitivitatea economiei UE și tranziția socială. Comisia va sprijini industria să pună la dispoziția angajaților competențele necesare pentru tranziție și va continua să colaboreze cu orașele și cu autoritățile regionale și locale.
Energie curată disponibilă din abundență și la prețuri accesibile
Statele membre ar trebui să profite pe deplin de cadrul juridic actualizat, în special de Directiva privind energia din surse regenerabile, pentru a se asigura că industria și cetățenii se bucură de beneficiile tranziției curate. Participanții la dialoguri au subliniat că asigurarea aprovizionării cu energie din abundență și la prețuri accesibile, cu emisii zero sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon este o condiție esențială pentru accelerarea decarbonizării economiei UE și pentru menținerea competitivității industriei europene, în special a industriilor energointensive. Unele sectoare industriale și ale transporturilor au pledat pentru măsuri tranzitorii inovatoare suplimentare, care să asigure aprovizionarea cu energie la prețuri mai mici, oferind în același timp siguranță producătorilor de energie prin garantarea vânzărilor pe termen lung. Reprezentanții industriei au solicitat, de asemenea, crearea de clustere industriale care să conecteze cele mai mari instalații și centre de producție cu instalații cu emisii zero sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu instalații de producere a hidrogenului și a combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau cu infrastructuri de captare, stocare, transport și utilizare a dioxidului de carbon. Participanții la dialoguri au invitat statele membre să reexamineze nivelul impozitelor și taxelor pe energie, inclusiv pe energia electrică. Comisia reamintește că statele membre trebuie să ia măsuri pentru eliminarea subvențiile pentru combustibilii fosili, în conformitate cu concluziile recente ale COP și cu propunerea Comisiei de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei.
O infrastructură modernă ca ax central al dezvoltării industriei
Este necesară o coordonare mai strânsă între Comisie, statele membre, autoritățile locale și regionale, operatorii de rețea, actorii industriali, autoritățile de reglementare și instituțiile financiare pentru dezvoltarea infrastructurii de tranziție către o energie curată. Comisia va adapta formatele existente pentru a oferi o platformă pentru o colaborare regulată și directă cu toți actorii-cheie, cu accent pe proiectele concrete de infrastructură. Cerințele în materie de reziliență aplicabile achizițiilor și licitațiilor vor contribui la crearea unei cereri pentru echipamentele și componentele fabricate în UE, la standarde ridicate pentru dezvoltarea infrastructurii. Comisia va examina oportunitatea sprijinirii industriei în vederea standardizării cererii în ceea ce privește cablurile, conductele și tehnologiile necesare pentru dezvoltarea rețelei energetice.
Deblocarea finanțării pentru tranziție
Investițiile private nu au fost încă mobilizate suficient, însă sectorul privat va continua să joace un rol important în realizarea de investiții în tranziția curată. Participanții la dialoguri au subliniat, de asemenea, necesitatea reducerii costului mobilizării de capital, a diversificării opțiunilor de finanțare disponibile pentru întreprinderi, a propunerii de noi instrumente financiare inovatoare și a facilitării investițiilor transfrontaliere. Este nevoie de un buget solid al UE pentru a se realiza investiții de mai bună calitate și, în acest context, Comisia îndeamnă la realizarea de progrese rapide pentru identificarea unor modalități inovatoare de utilizare a fondurilor publice în vederea atragerii de investiții private, cât și în ceea ce privește resursa proprie bazată pe ETS propusă. În general, există o nevoie urgentă de a se asigura o coordonare mai strânsă a finanțării la nivelul UE, de a crea economii de scară, de a spori alocarea eficientă a resurselor și de a recurge la piața unică. Instituțiile europene ar trebui să își consolideze colaborarea cu actorii instituționali pentru a mobiliza fonduri private, iar Comisia ar trebui să își consolideze cooperarea politică și dialogul cu Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), instituțiile financiare internaționale și băncile private. Utilizarea veniturilor suplimentare provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, din platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” și din schemele de licitație ca serviciu, cum ar fi cele organizate de Banca Europeană pentru Hidrogen, sunt exemple de instrumente de finanțare promițătoare care au fost create în vederea tranziției. Participanții la dialoguri au ridicat problema discrepanței importante dintre costul ridicat al investițiilor inițiale legate de dezvoltarea infrastructurii și fondurile disponibile.
Valorificarea avantajelor unei piețe unice curate într-un mediu competitiv la nivel mondial
Piața unică este cel mai puternic atu al UE, deoarece oferă o economie de scară și promovează un nivel ridicat al standardelor, inclusiv dincolo de frontierele Europei. Bazându-se pe rezultatul pozitiv al inițiativei de achiziționare în comun de gaze, Comisia va avea în vederea dezvoltarea agregării cererii și organizarea de achiziții comune pentru alte produse strategice de bază, precum și crearea unui proiect-pilot pentru hidrogen și achiziționarea în comun de materii prime critice. Comisia și statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin instrumentele de politică de combatere a concurenței neloiale pe plan mondial pentru a asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă și pe piețele mondiale. Punerea în aplicare a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră și mobilizarea unor mecanisme mai globale de tarifare a carbonului prin intermediul unei diplomații consolidate au, de asemenea, un rol important în acest sens.
Context
Pentru a transforma Europa într-o economie curată, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, Comisia a prezentat în 2019 Pactul verde european. Acesta a fost urmat de o serie de inițiative concrete, care au fost, în majoritatea lor, deja integrate în legislația UE. În prezent, accentul se pune pe aplicarea și pe atingerea obiectivelor, astfel încât Pactul verde să devină un succes pe teren.
Industria europeană și partenerii sociali ar trebui să joace un rol primordial în tranziția economiei europene. În același timp însă, industria este supusă unor presiuni importante din cauza înrăutățirii contextului de securitate, geopolitic și economic, precum și din cauza absenței unor condiții de concurență echitabile.
Dialogurile privind tranziția curată au fost lansate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2023 ca o nouă modalitate prin care Comisia să colaboreze cu industria și cu partenerii sociali, să înțeleagă provocările actuale cu care se confruntă aceștia și să consolideze și să sprijine punerea în aplicare a Pactului verde european.
