După întâlnirea avută miercuri, la Kiev, cu omologul său din Ucraina, Lilia Grinevich, ministrul Educației Liviu Pop a prezentat, într-o declarație de presă, bilanțul discuțiilor purtate. Pop şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia unităților de învățământ cu predare în limba română din statul vecin şi a solicitat menţinerea drepturilor existente pentru etnicii români.
De asemenea, Pop a declarat că a solicitat autorităţilor de la Kiev să ceară opinia Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), Consiliului Europei şi Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE, respectarea standardelor internaţionale şi a angajamentelor asumate de Ucraina fiind extrem de importantă. Acesta a asigurat partea ucraineană de întreaga disponibilitate de a efectua vizite comune în şcoli cu predare în limba romana din Odesa, Cernăuţi şi Transcarpatia pentru a vedea nemijlocit modalitatea de aplicare a noului act normativ.
„În regiunea Cernăuți își desfășoară activitatea 63 de școli cu predare în limba română, dintre care 3 licee și 19 școli cu predare mixtă (clase de limba română și clase de limba ucraineană). În regiunea Transcarpatia își desfășoară activitatea 12 școli și 1 liceu cu predare în limba română și o școală cu predare mixtă. În regiunea Odessa, nicio școală nu figurează ca având predare în limba română, în schimb există unități de învățământ cu predare în așa-numita ”limbă moldovenească”. Față de Ucraina, România respectă dreptul la educație în limba maternă a minorităților naționale. Potrivit legii românești, persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar. Practic, în sistemul românesc de învățământ, sunt organizate studii în 15 limbi materne, inclusiv limba ucraineană”, a punctat Pop, potrivit agerpres.
Liviu Pop a afirmat că partea ucraineană a propus să se studieze 80% în limba română la clasele I — IV, 65 — 75% la clasele V—VI, 50 — 70% la clasele VII — IX și la clasele X — XII un procent de 20 — 30%. „Partea română a propus procente mai mari și în acest moment există o negociere între cele două părți. Situația din România în ceea ce privește învățământul în limbile minorităților naționale prevede în planul-cadru următoarele: în învățământul primar, dintr-un număr total de 24 de ore, 4 sunt alocate Limbii și literaturii române, adică aproximativ 17%, în învățământul gimnazial, se alocă dintr-un număr total de 30 de ore, 4 ore pentru Limba și literatura română, adică aproximativ 13%. În învățământul liceal, elevii studiază 4 ore de Limba și literatura română, dintr-un total de 28 de ore, în procente însemnând aproximativ 14%”, a mai subliniat reprezentantul MEN.
Potrivit demnitarului, în anul școlar 2016 — 2017, în România și-au desfășurat activitatea 2.000 de școli și 180.000 de copii care au învățat exclusiv în limba maternă (maghiară, germană, ucraineană, romani, slovacă, sârbă, cehă, croată, italiană și turcă). Pe lângă aceștia, alți 42.000 de copii au studiat limba maternă în unități de învățământ organizate în limba română (limbile materne studiate: armeană, bulgară, greacă, italiană, polonă, romani, rusă, cehă, croată, germană, maghiară, sârbă, slovacă, turcă și ucraineană).
Totodată, potrivit ministrului, asociaţii ale românilor din Ucraina au transmis memorii şi scrisori deschise instituţiilor româneşti – Preşedinte, Guvern, Parlament, şi internaţional, la Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, solicitând ajutorul în problema îngrădirii drepturilor minorităţilor româneşti de a studia limba maternă, scrie digi24.
„Copiii aparținând minorității ucrainene au posibilitatea să studieze în limba ucraineană maternă sau disciplina limba ucraineană maternă în cele peste 90 de unități școlare din localitățile în care ucrainenii reprezintă o pondere semnificativă din populația totală a localității respective, din județele: Maramureș, Suceava, Timiș, Caraș-Severin, Arad, Botoșani, Satu Mare și Tulcea. Învățământul în limba maternă a fost organizat de ISJ Maramureș, ISJ Suceava, ISJ Timiș, ISJ Caraș-Severin, ISJ Satu Mare, ISJ Botoșani pentru un număr total de 1.759 de elevi. Studiul limbii materne a fost organizat de ISJ Maramureș, ISJ Suceava, ISJ Timiș, ISJ Caraș Severin, ISJ Satu Mare, ISJ Botoșani, ISJ Arad, ISJ Tulcea pentru un număr total de 5.825 de elevi”, a adăugat ministrul.
Ministrul a mai declarat că în prezent, în România, în ceea ce priveşte învăţământul în limbile minorităţilor naţionale prevăzute în planurile cadru există următoarea situaţie: ”în învăţământul primar din 24 de ore, 4 ore sunt alocate limbii şi literaturii române, adică 17%, în învăţământul gimnazial, din cele 30 de ore, patru sunt în limba şi literatura română, adică 13%, iar în învăţământul liceal, undeva la 14%”.
”Cred că din acest punct de vedere discuţia de ieri este un câştig pentru comunitatea românească din Ucraina. Însă, demersul trebuie să continue, pentru că până când nu vom avea legea votată în Parlament, mă refer la legea învăţământului preuniversitar din Ucraina, nu avem nicio siguranţă că şcolile româneşti din Ucraina nu vor fi închise. De altfel, doamna ministru a spus clar că nu se va închide nicio unitate şcolară, doar se vor introduce orele de limba şi literatura ucraineană. De aceea, demersul Parlamentului de a avea acea vizită la nivel de Parlament ucrainean cred că este binevenită şi are pe ce argumente să se bazeze”, a conchis ministrul cu privire la vizita efectuată la Kiev, mai menţionează sursa citată.
