La șase luni de la începerea proiectelor-pilot referitoare la procedurile rapide de azil și returnare, Comisia prezintă progresele semnificative înregistrate de România și Bulgaria, evidențiind bunele practici identificate.
Ca urmare a scrisorii trimise României și Bulgariei în ianuarie și a concluziilor Consiliului European din luna februarie 2023, cele două proiecte-pilot au fost aplicate începând cu martie 2023, cu sprijinul Comisiei Europene și al agențiilor UE relevante.
Astfel, în luna mai, România a modificat legislația în materie de azil, permițând emiterea de decizii negative privind protecția internațională, împreună cu o decizie de returnare. Astfel, procedura de returnare a devenit mai eficientă. România a testat, de asemenea, procedura accelerată într-un mod îmbunătățit, ceea ce a condus la prelucrarea rapidă a cererilor de azil. Autoritățile române au consolidat și mai mult cooperarea cu EUAA, pe baza planului operațional. Experții EUAA pot participa acum pe deplin la înregistrarea și evaluarea cererilor de azil.
În ceea ce privește gestionarea frontierelor și cooperarea internațională, România a continuat să își gestioneze în mod eficace frontierele externe cu Serbia. Pe baza activităților de prevenire a migrației neregulamentare desfășurate împreună cu autoritățile sârbe, din luna martie au fost efectuate peste 400 de misiuni comune de patrulare și patrulări ad-hoc. Corpul permanent al Frontex este prezent cu ajutorul vehiculelor mobile de supraveghere în secțiunea de frontieră dintre România și Serbia din zona operațională Terra 2023.
De asemenea, România menține contacte bilaterale cu statele membre prin intermediul rețelei la nivel înalt privind returnările și cu Frontex în ceea ce privește bunele practici în materie de returnare, în special consilierea în domeniu. România participă pe deplin la platforma europeană multidisciplinară împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) și la grupurile de lucru operaționale create pentru combaterea rețelelor infracționale implicate în introducerea ilegală de migranți.
În ceea ce privește Bulgaria, au fost organizate cursuri de formare pentru a facilita punerea în aplicare a procedurilor accelerate de azil prevăzute în directiva privind procedurile de azil și a fost întocmită o listă cu țările de origine sigure și cu țările terțe sigure și a crescut numărul detașărilor efectuate de EUAA.
Bulgaria este pe cale de a-și modifica legislația pentru a permite emiterea unei decizii negative privind protecția internațională împreună cu o decizie de returnare. Autoritățile bulgare lucrează la digitalizarea sistemelor de azil și de returnare, cu sprijinul agențiilor UE și al serviciilor Comisiei. Bulgaria și-a intensificat cooperarea cu Frontex, prin punerea în aplicare a unei foi de parcurs care îi oferă acestei țări resurse suplimentare, inclusiv un corp permanent și echipamente tehnice pentru gestionarea frontierelor. În plus, Bulgaria instituie o echipă mobilă de sprijin operațional Frontex pentru combaterea criminalității transfrontaliere. Bulgaria a semnat cu Frontex un plan de acțiune specific privind returnările, care a condus la o creștere a serviciilor de consiliere în materie de returnare.
Un nou sistem de returnare voluntară asistată și de reintegrare va fi pus în aplicare de la începutul anului 2024, cu stimulente financiare sporite. Bulgaria și-a consolidat cooperarea cu Europol pentru a combate rețelele de introducere ilegală de migranți și pentru a limita deplasările secundare în interiorul UE, inclusiv prin instituirea unui grup operativ operațional.
S-a convenit continuarea cooperării în cadrul proiectelor-pilot, fiind prevăzute comitete directoare periodice pentru a monitoriza punerea în aplicare și eficiența noilor măsuri introduse în acest context.
În luna iunie, Comisia a decis să consolideze capacitățile României și Bulgariei de a-și supraveghea granițele, alocând o finanțare suplimentară de 10,8 milioane de euro, respectiv de 45 de milioane de euro.
