Plata pensiilor majorate cu 40%, dar şi a altor cheltuieli care nu au susţinere bugetară, ar putea duce la un deficit bugetar de 11%, a avertizat joi Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţional a României (BNR).
”Ne jucăm cu focul şi acum deja iese fum. Cred că începe să se vadă flacăra focului şi cred că începem să ne ardem puţin la degete şi mă refer aici la subiectul deficitului public. Spun asta pentru că simt că este de datoria mea să spun, pentru că mandatul meu îmi permite, îmi oferă şi chiar îmi cere să fiu independent şi, până la urmă, să apăr stabilitatea pieţelor financiare. Eu cred, sincer, că deficitul este elefantul din camera cu porţelanuri în această perioadă. Intrarea în plată a pensiilor crescute cu 40%, dar şi alte cheltuieli care nu au susţinere bugetară, ar putea duce la un deficit bugetar de 11%. Este o cifră avansată de un grup de experţi din Banca Centrală, este un record absolut şi într-un context pandemic şi, desigur, este complet nesustenabil (…) Există şi riscul agenţiilor de rating, care ar putea să aştepte să vadă legea promulgată (de majorare a pensiilor cu 40% – n.r.) înainte de a lua o decizie în ceea ce ne priveşte, de a ne coborî la statutul de nerecomandabil investiţiilor sau nu. S-ar putea să nu aibă răbdare. Cred că indisciplina fiscală pe care am arătat-o în ultimii ani nu ne ajută, iar toate cele trei agenţii vor face un review la final de an. Eu cred că dacă va fi promulgată legea pensiilor vom fi downgradaţi, ne-au spus-o chiar şi ei, public”, a declarat Cristian Popa la Summitul Administratorilor de Fonduri din România, citat de Agerpres.
Oficialul BNR a subliniat, totodată, că, deşi deficitul bugetar a crescut în toate ţările, diferenţa faţă de România este că acestea nu s-au angajat la cheltuieli permanente, repetate an de an.
”Sunt de acord că deficitul bugetar a crescut peste tot în această perioadă, dar nu la un nivel extrem de ridicat, cel puţin nu comparabil cu al nostru şi nu cu cheltuieli care nu pot fi reduse. Majoritatea ţărilor au făcut cheltuieli temporare pentru sănătate, pentru măsuri de redresare economică, însă nu s-au angajat la cheltuieli permanente, repetate an de an pe care poate nu şi le-ar permite nici în anii ce vin. Cred că aceasta este marea diferenţă. Cred că măsurile vor împovăra semnificativ şi grav bugetul ţării. Nu trebuie să uităm că am intrat în pandemie cu cel mai mare deficit din Europa, peste limita impusă de Comisia Europeană, şi eram deja în procedură de deficit excesiv. În martie – aprilie am avansat ideea unui deficit cu două cifre şi la acea vreme părea o exagerare. Pare că vom avea un deficit cu două cifre… Chiar şi 10% este mult, iar problema în sine este viitorul până la urmă, pentru că deficitul va fi foarte mare şi în anii ce vin, reducerea lui va fi foarte grea. Gradul de îndatorare a ţării se află pe o pantă puternic ascendentă”, a mai arătat Popa.