Forumul Românilor din Serbia, desfășurat pe 19 octombrie, la Teatrul Național ”Sterija” din Vârșeț (Voivodina), a dezbătut principalele probleme ale românilor din Serbia. În paralel cu dezbaterile a fost organizată și o expoziție de costume populare.
Organizatorii, Asociația Nădejdea în colaborare cu Comunitatea Românilor din Serbia (CRS), împreună cu invitații din România și cu reprezentanții celorlalte organizații și asociații ale etnicilor români din Serbia au discutat problematica autonomiei culturale, problemele învățământului în limba română din Serbia, dreptul practicării religiei în limba maternă și apartenența liberă la biserica dorită, problematica uzului oficial al limbii române, precum și despre retrocedările bunurilor colective ale românilor din Serbia.
La eveniment a participat și secretarul de stat Bogdan Aurescu, în calitate de co-preşedinte din partea României al Comisiei Mixte Interguvernamentale România-Serbia privind minorităţile naţionale.
Acesta a evidenţiat sprijinul consistent pe care România îl acordă activităţilor de păstrare şi promovare a identităţii naţionale, culturii şi valorilor tradiţionale şi spirituale româneşti în Serbia. În acest sens, a reamintit faptul că folosirea limbii române, accesul la serviciul religios şi la educaţie în limba maternă sunt elemente fundamentale ale păstrării identităţii specifice a oricărei minorităţi.
Bogdan Aurescu a punctat faptul că România a acţionat în mod constant şi consecvent pentru păstrarea identităţii culturale şi etnice a tuturor minorităţilor sale naţionale, a limbii materne, precum şi a identităţii religioase: „Guvernul român tratează toate comunităţile de români în mod echilibrat, plecând de la premiza că românii de peste hotare sunt parte integrantă a spiritualităţii româneşti”.
„Vom continua fără odihnă demersurile noastre pentru a nu mai exista standarde diferite între românii din Valea Timocului şi cei din Voivodina. Trebuie ca şi românii din Timoc să aibă dreptul nestingherit să studieze în limba română, să aibă posibilitatea de asista la serviciu religios în limba română şi să aibă acces larg la ştiri şi emisiuni în limba română”, a arătat secretarul de stat Bogdan Aurescu.
Oficialul român s-a referit şi la crearea artificială a unei aşa-numite identităţi „vlahe”. „Vreau să fiu foarte clar. România respectă pe deplin dreptul de auto-identificare al persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Acest drept presupune ca autorităţile statului să nu facă nimic de natură să influenţeze un individ să se declare ca aparţinând unei minorităţi anume. Dar în acelaşi timp, în mod egal, înseamnă şi că există obligaţia autorităţilor de stat să nu împiedice o persoană să se declare ca aparţinând unei anumite identităţi minoritare, dacă el sau ea o doreşte”, a afirmat diplomatul român.
În acelaşi timp, Aurescu a evidenţiat că, în Raportul de Progres publicat recent cu privire la Serbia, Comisia Europeană remarcă, printre altele, necesitatea implementării unitare, pe întregul teritoriu al Serbiei, a prevederilor legislative privind respectarea şi asigurarea accesului la educaţie, serviciu religios, mass-media pentru minorităţi.
Conform Raportului de Progres, până la sfârşitul anului 2015 Serbia trebuie să adopte un Plan de acţiune special privind Protecţia Minorităţilor naţionale pe întregul teritoriu al Serbiei, inclusiv în domeniile educaţiei, utilizării limbii materne, accesul la media şi la serviciu religios în limba maternă, precum şi reprezentarea în administraţia publică.
„România a susţinut această soluţie”, a evidenţiat diplomatul român. În acelaşi timp, acesta a punctat faptul că la Bucureşti există dorinţa de a lucra împreună cu autorităţile sârbe pentru îndeplinirea angajamentelor asumate cu privire la implementarea Protocolului: „Dorim să continuăm acest dialog cu partea sârbă, de a utiliza pe deplin acest mecanism care este Comisia Mixtă pentru a identifica şi soluţiona problemele comunităţii române din Serbia în ansamblul său, fie că este vorba de Voivodina, fie că este vorba de Serbia de Est. În acest context, îmi exprim speranţa că partea sârbă va da curs favorabil apelurilor repetate ale părţii române, pe care le facem de aproape un an, în ce priveşte stabilirea unui dialog la nivelul co-preşedinţilor Comisiei Mixte, precum şi în privinţa reluării întâlnirilor secretarilor Comisiei Mixte pentru a pregăti adecvat următoarea sesiune a Comisiei”.
De asemenea, oficialul român a arătat că România urmăreşte cu toata atenţia ca românii din Serbia să poată exercita neîngrădit drepturile lor politice de a alege şi a fi ales, fără interferenţe politice nedorite, astfel cum s-a discutat şi în cadrul întâlnirilor bilaterale recente de nivel.
Nu în ultimul rând, secretarul de stat Bogdan Aurescu a făcut un apel la unitatea comunităţii româneşti din Serbia. „Pentru ca demersurile României să fie eficiente, atât în ceea ce priveşte situaţia minorităţii române din Voivodina, cât şi în ceea ce priveşte situaţia românilor din Timoc, avem nevoie şi de sprijinul dumneavoastră. Acest sprijin trebuie să fie reprezentat în primul rând de unitatea comunităţii româneşti. Numai împreună puteţi să vă apăraţi drepturile! Cred că este foarte importantă unitatea, dialogul şi colaborarea între formaţiunile româneşti de pe întreg teritoriul Serbiei, fiindcă doar uniţi etnicii români pot reprezenta un factor de coagulare a acţiunilor pentru păstrarea şi promovarea limbii române, a culturii, a procesului de învăţământ şi afirmării Bisericii Ortodoxe Române în Serbia. Numai în acest fel va veţi putea face auzită vocea”, a evidenţiat secretarul de stat Bogdan Aurescu.