Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a participat, în perioada 26-27 mai 2021, la reuniunea informală a miniștrilor de externe din statele membre ale Uniunii Europene (format Gymnich) care a avut loc la Lisabona, în cadrul Președinției portugheze a Consiliului UE.
Agenda de discuții a miniștrilor afacerilor externe europeni a inclus conflictele prelungite din Vecinătatea Estică și regiunea extinsă a Mării Negre, subiect inclus la propunerea ministrului român de externe, relațiile UE-Africa și viziunea strategică a UE pentru regiunea indo-pacifică. Totodată, miniștrii europeni au avut un dejun informal la care a participat ministrul afacerilor externe al Regatului Hașemit al Iordaniei, Ayman Safadi.
Astfel, reuniunea Gymnich de la Lisabona a avut o relevanță deosebită pentru România datorită discuțiilor extinse pe tema conflictelor prelungite în Vecinătatea Estică, în urma demersului inițiat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu prin scrisoarea adresată, la 19 noiembrie 2020, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, la care s-au alăturat zece omologi din statele membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia). Este prima oară când România include pe agenda unei reuniuni a miniștrilor de externe europeni un astfel de subiect. Înaltul Reprezentant UE și miniștrii de externe prezenți au mulțumit ministrului român de externe pentru inițiativa României.
Ministrul Aurescu a realizat o evaluare a situației actuale a conflictelor care afectează cinci dintre cei șase parteneri din estul UE. A evidențiat faptul că aceste conflicte constituie o amenințare majoră pentru stabilitatea și securitatea întregii regiuni, respectiv pentru securitatea euroatlantica, precum gradul ridicat de impredictibilitate al acestora și potențialul destabilizator, impactul negativ asupra capacității statelor afectate de acest tip de conflicte de a progresa în procesul de reformă, dar și de a lua decizii strategice pentru propriul viitor, fiindu-le astfel limitată suveranitatea.
Șeful diplomației române a susținut necesitatea ca discuția de astăzi să permită identificarea modalităților și instrumentelor concrete și aplicate prin care UE se poate implica mai mult și pentru a contribui mai eficient atât la soluționarea acestor conflicte, în conformitate cu dreptul internațional, cât și la creșterea rezilienței partenerilor din vecinătate afectați. De asemenea, a accentuat importanța unei abordări integrate și coerente a conflictelor, pentru ca Uniunea să fie mai relevantă geopolitic în propria vecinătate imediată, aspect esențial pentru postura de actor global pe care aceasta o vizează.
În acest sens, a avansat o serie de propuneri concrete care să fie luate în considerare în viitoare discuții, pe trei paliere de acțiune: politic, economic și de comunicare strategică.
Din punct de vedere politic, a accentuat importanța implicării mai dinamice și mai vizibile a UE în formatele de negociere din care este parte, dar și în relația politică cu fiecare din statele afectate, consolidarea Parteneriatului Estic, cu accent pe aprofundarea dimensiunii sale de securitate, inclusiv în cooperare cu NATO, îmbunătățirea coordonării UE cu toți partenerii relevanți în regiune, precum OSCE, ONU, parteneri internaționali like-minded, în special SUA. A solicitat utilizarea mai bună a instrumentului sancțiunilor legate de aceste conflicte. A încurajat o mai bună coordonare între Ucraina, Georgia și R. Moldova, precum și consolidarea dialogului acestor trei state cu UE în domeniul securității și în aspectele ce privesc reglementarea conflictelor prelungite, inclusiv prin crearea unui format dedicat de dialog care să se concentreze pe modalitățile de a înregistra progrese în soluționarea acestora. De asemenea, a propus un proces de reflecție privind crearea unui post de Reprezentant Special al UE al cărui mandat să acopere reziliența partenerilor din Vecinătatea Estică și conflictele prelungite din regiunea extinsă a Mării Negre.
În ceea ce privește măsurile economice, șeful diplomației române a pledat pentru valorificarea eficientă, la întregul potențial, a prevederilor Acordurilor Cuprinzătoare de Liber Schimb încheiate între UE și partenerii estici, care să fie aplicate și în regiunile separatiste – de natură a stimula legăturile cu restul statelor afectate și a face reintegrarea regiunilor separatiste mai atractivă, măsuri mai consistente de sprijin din partea Uniunii pentru sprijin socio-economic al regiunilor afectate de conflicte, precum și pentru combaterea efectelor medicale și economice ale crizei sanitare, care să includă sub aspect umanitar și populația din regiunile separatiste.
De asemenea, în planul comunicării strategice, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat importanța unor strategii vizând combaterea dezinformării și promovarea mai eficientă în rândul publicului a demersurilor concrete de sprijin și beneficiilor oferite de UE pentru statele afectate de aceste conflicte.
Oficialul român a pledat în favoarea continuării discuțiilor cu obiectivul de a adopta Concluzii ale Consiliului UE care să ofere ghidaj pentru acțiunile viitoare ale UE pe acest subiect. Totodată, ministrul Aurescu a reamintit că aspectele legate de conflictele prelungite trebuie să se reflecte în documentele care vor fi pregătite la nivelul UE în perspectiva discuțiilor privind relațiile cu Rusia, prevăzute cu ocazia reuniunii liderilor UE din iunie.
Ministrul Bogdan Aurescu a abordat și recentul incident, pe care România l-a condamnat deja cu fermitate, privind forțarea de către autoritățile belaruse a autorizării unui avion de linie care zbura pe ruta Atena-Vilnius. Astfel, ministrul a exprimat susținerea puternică pentru adoptarea rapidă de noi sancțiuni privind Belarus, inclusiv de sancțiuni economice. Totodată, a solicitat, pentru un impact consolidat, prezentarea publică în cel mai scurt timp a „Planului pentru dezvoltarea economică a unui Belarus democratic”, care cuprinde măsurile de sprijin economic din partea UE pentru această țară în cazul tranziției la un regim democratic, plan elaborat de Comisia Europeană la solicitarea Consiliului European, în urma propunerii avansate anul trecut în acest sens de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu omologii polon și lituanian.
Discuțiile referitoare la relațiile UE-Africa au fost abordate din perspectiva stadiului dialogului politic și a perspectivelor organizării celui de-al șaselea summit cu Uniunea Africană, planificat pentru primul semestru al anului 2022. În contextul discuțiilor referitoare la modalitățile de aprofundare a parteneriatului, pe baza intereselor și valorilor comune, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a exprimat sprijinul pentru obiectivele Strategiei UE privind diversificarea cooperării cu Africa din martie 2020. În intervenția sa, a pus accentul pe aspecte legate de securitatea continentului, având în vedere importanța triunghiului cuprins între Mediterana, Cornul Africii și Africa de Vest. A subliniat potențialul Zonei Continentale de Liber Schimb, proiect far al Uniunii Africane, pentru aprofundarea cooperării economice între UE și Africa. A menționat importanța continuării sprijinului pentru partenerii africani în contracararea consecințelor pandemiei de COVID-19, dar și pentru consolidarea contactelor interumane, cu accent pe sprijinirea educației pentru tineri.
Dezbaterea privind viziunea strategică a UE pentru regiunea indo-pacifică a prilejuit un schimb de opinii în perspectiva comunicării comune a Înaltului Reprezentant și a Comisiei Europene pe tema cooperării în regiunea indo-pacifică, prevăzută a fi publicată în septembrie 2021. Referitor la această viitoare strategie a UE pentru regiune, ministrul Aurescu a evidențiat necesitatea unei abordări care să conducă la consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli și care să contribuie la un climat comercial și investițional deschis. A subliniat necesitatea unei coordonări strânse cu SUA, precum și a consolidării parteneriatelor cu state din regiune care împărtășesc aceleași valori, precum Japonia, Australia, Coreea de Sud sau India. Oficialul român a indicat că țara noastră este interesată să contribuie la implementarea viitoarei Strategii pentru Indo-Pacific în domenii precum conectivitatea digitală, în special securitatea cibernetică, prin valorificarea prezenței, la București, a Centrului cyber al UE, dar și în domeniul rezilienței, cu utilizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC). Totodată, a arătat că România se poate implica în susținerea tinerelor democrații din Asia, inclusiv din perspectiva calității țării noastre de președinție în exercițiu a Comunității Democrațiilor.
Cu prilejul dejunului informal al cărui invitat a fost ministrul afacerilor externe al Iordaniei, Ayman Safadi, Bogdan Aurescu a salutat, din nou, recentul acord de încetare a focului între Israel și Hamas și a transmis aprecieri pentru contribuția Iordaniei, alături de alte state arabe și actori internaționali, la detensionarea situației din regiune. A arătat că simpla încetare a focului nu este suficientă, obiectivul fundamental fiind ajungerea la o pace durabilă. În acest sens, a arătat că sunt necesare abordarea cauzelor profunde ale conflictului, precum și implicarea deplină a tuturor actorilor relevanți. A subliniat importanța implementării de măsuri de creștere a încrederii, care sunt mai mult decât necesare după recentul conflict armat, reiterând importanța reluării discuțiilor directe care să ducă la soluția celor două state. Ministrul Aurescu a subliniat sprijinul României pentru aspirațiile Iordaniei de consolidare a relațiilor cu UE și s-a referit, în context, la potențialul Noii Agende a UE pentru Mediterana în stabilirea priorităților de cooperare și dezvoltarea de proiecte comune cu UE, precum și la Planul economic și de investiții prevăzut de Noua Agendă, care include investiții în domenii importante pentru tranziția economică a țării spre o economie incluzivă, energie verde, gestionarea deșeurilor.
