Bunele practici ale BCU ”Carol I”, prezentate la WORLD LIBRARY AND INFORMATION CONGRESS

În perioada 13-19 august 2016, Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Conf. univ. dr. Mireille Rădoi participă la cel de-al 82-lea Congres IFLA -World Library and Information Congress, un adevărat spațiu al comunicării multiculturale, reunind specialiști din peste 145 de țări, aspect ce subliniază nevoia de colaborare profesională, de transformare, schimb de experiență, precum și respectul și importanța oferită bibliotecilor pe plan internațional.

Evenimentul a fost marcat de mesajul transmis de către Președintele Statelor Unite ale Americii Barack Obama : „…Acest eveniment ne amintește de datoria noastră la nivel internațional de a proiecta un viitor în care toți oamenii să poată accesa și dezvolta banca vie a informațiilor acumulate pe care le împărtășim în calitate de cetățeni ai lumii…. „

Ceremonia oficială a fost deschisă de președintele IFLA Donna Scheeder care a făcut trimitere la nevoia de aliniere a proiectelor bibliotecii la cerințele comunității, la dezvoltarea serviciilor astfel încât să sprijine obiectivele Agenda 2030 a Națiunilor Unite, la orientarea bibliotecilor spre scopuri sustenabile. Gerald Leitner, Secretarul General al IFLA a acentuat nevoia de a coopera sub umbrela unei asociații (IFLA) puternice, indispensabile într-o societate puternică, globală.

Directorul General al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, conf. univ. dr. Mireille Rădoi a participat în cadrul secțiunii Biblioteci Metropolitane, Academice și Școlare cu studiul: Cooperation and best practice sharing between academic and school library systems. The case of „Carol I” Central University Library Bucharest”. Subiectul abordat vizează noua configurație a BCU „Carol I” de instituție cu rol de formator național al rețelei bibliotecilor școlare din România precum și atributul meritat de hub cultural și social care întăresc principala sa misiune de spațiu de cercetare și învățare academică. Analiza asumată urmărește modul în care se realizează prioritizarea direcțiilor strategice ale instituției, determinată de evoluția tehnologiilor informaționale, evoluție ce schimbă profilul utilizatorului bibliotecii, maniera de căutare a informațiilor, metodele de învățare. Studiile de analiză sociologică a nevoilor utilizatorilor corelate cu modalitățile de dezvoltare și structurare a colecțiilor print, online, baze de date vor permite crearea unei legături de tip user-contentmăsurabilă și reciproc modelabilă. O astfel de relație va permite cunoașterea tipologiilor de utilizatori precum și structurarea colecției, a conținuturilor pe baza comportamentului reflectat. Balanța între rolul clasic și cel modern al bibliotecii fiind dată de colecții vizibile, competențe, expertiză, managementul creativ al organizației se va orienta spre serviciile electronice, abilitățile profesionale, alfabetizarea informațională.

Nevoia de a fi racordați la noutățile oferite de știința informației și a comunicațiilor, obligativitatea de a gestiona etic drepturile de autor, interconectarea interinstituțională și schimbul de bune practici sunt cateva din argumentele care legitimează și stimulează prezența la astfel de manifestări științifice.