Expert Forum (EFOR) a lansat un nou raport de monitorizare a finanțării campaniei electorale. Raportul analizează datele raportate de competitorii electorali Autorității Electorale Permanente și publicate pe pagina www.finantarepartide.ro la data de 18 septembrie. De asemenea, a actualizat baza de date unde pot fi găsite toate aceste informații centralizat.
Raportul integral, alături de grafice și statistici, poate fi consultat pe site – https://expertforum.ro/monitorizare-finantare-21septembrie. Pentru o analiză mai generală a cadrului legislativ și a problemelor legate de finanțarea campaniei electorale, vă rugăm să citiți primul raport de monitorizare, publicat la începutul lunii septembrie.
Precampania electorală
În completarea primului raport, EFOR a identificat costurile pentru precampania electorală – perioada până la 28 august – pentru Uniunea Salvați România. Celelalte partide parlamentare cărora le-au fost trimise cereri de informații nu au răspuns până la acest moment. Dacă Pro România a folosit suma de 776.612,29 lei din subvenții pentru promovare outdoor/stradală (panouri) şi ecrane LED în mai multe judeţe (lunile iulie-august), USR a cheltuit suma de 1.613.823,45 lei, la nivelul structurii centrale.
Campania electorală
AEP a raportat contribuții ale competitorilor în valoare de 125.238.229,33 lei, din care 3.086.207,26 lei provin de la candidații independenți, deși conform propriilor calcule suma ar fi mai redusă cu aproximativ 3 milioane, întrucât anumite date se repetă
Suma totală ne arată că finanțarea din 2020 va fi mai mare decât în 2016, în ciuda eventualelor blocaje legate de COVID-19 cu privire la strângerea de donații sau cotizații. Cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuțiile electorale depuse. Partidele vor mai putea depune contribuții până pe 26 septembrie.
Cea mai mare parte a fondurilor declarate reprezintă contribuții ale candidaților. Iar dacă ne uităm la sursa contribuției, cei mai mulți bani provin din venituri proprii (86,7%), apoi din împrumuturi (12.4%), iar cei mai puțini bani au provenit din donații (aproape 1%).
Partidele au transferat 4,5 milioane lei din conturile centrale curente în conturile centrale de campanie și 1,6 milioane lei din contul central de subvenții în contul central de subvenții pentru campanie. De asemenea, ALDE a alocat 3,9 milioane lei din subvenții către filialele locale și județene/ale municipiului București. Deși subvențiile pot fi folosite pentru campanie la alegerile locale, ponderea lor este mai scăzute decât la alte tipuri de alegeri, cum ar fi prezidențialele
PNL a declarat cei mai mulți bani din contribuții ale candidaților (34,4%), urmat îndeaproape de PSD (aproape 30%). Independenții au declarat 2,9% din contribuții.
Constanța este județul unde au fost declarate cele mai multe contribuții, reprezentând aproape 5% din totalul fondurilor înregistrate, următorul județ fiind Cluj, unde au fost declarate 3,6% din sume, fără a lua în calcul transferurile partidelor politice. Urmează în top 5 Prahova, București (fără sectoare) și Argeș. Județele cu cele mai puține contribuții sunt Covasna și Harghita, dar și Giurgiu unde s-au înregistrat procente sub 1% din fondurile totale declarate până la această dată de competitorii electorali.
Candidații la funcția de primar au fost cei mai mari contributori per ansamblu, raportând aproape jumătate din banii declarați.
Cu toate acestea, la nivel de funcție, contribuțiile pentru președinți ai consiliului județean rămân cele mai semnificative – nouă candidați au atins pragul maxim de contribuții, și anume 446.000 de lei
Strategiile adoptate de partide pentru a asigura finanțarea pentru candidaturile pe liste au fost diferite. Dacă în unele cazuri, contribuțiile s-au împărțit între membrii listei, în altele o singură persoană a adus toată contribuția. De exemplu, pentru listele pentru consiliile locale de municipii există trei cazuri în care suma de 66.900 lei a fost acoperită de un singur candidat (vedeți lista în raport)
La nivel de primării de sectoare, patru candidați au atins limita de 223.000 de lei: Adrian Moraru (PNL, S3), Mihail Neamțu (PMP, S3), Dan Cristian Popescu (PSD, S2), precum și Florin Manea (București 2020, S2). Și candidatul Pro România la Primăria Sectorului 1, Adina Alberts a fost foarte aproape de a atinge limita maximă, raportând 222.997 lei. La municipii reședință de județ se estimează că 20 de candidați au adus suma maximă din contribuții.
La Primăria Generală, nouă competitori au adus contribuții. Candidații Partidului Social Democrat sau Partidului Mișcarea Populară nu au declarat niciun leu, iar partidele nu au raportat transferuri din propriile fonduri către filiala București, conform datelor publicate de AEP. Cea mai mare contribuție a declarat-o Ioan Sîrbu, candidat Pro România (aproape 50% din totalul fondurilor declarate pentru PG).
Analizând o serie de declarații de avere s-a observat că unii dintre candidați ar putea avea dificultăți în a justifica modul în care au contribuit cu fonduri din venituri proprii sau sunt la limita veniturilor anuale.
Alți candidați au recurs la împrumuturi, iar unii dintre ei își finanțează campania exclusiv din acest tip de bani. PNL este partidul care a apelat la cele mai multe împrumuturi (65), urmat de USR (50), respectiv PSD (37) și PMP (22). Candidații Pro România s-au împrumutat de 17 ori, iar cei ai PLUS de 16 ori. Candidații care au contractat cele mai mari împrumuturi (de la persoane fizice sau instituții de credit) se regăsesc în raport.
Au fost identificate și nereguli, precum faptul că Partidul Dreapta Liberală a primit o donație de 15.000 de lei de la ELVILA S.A. pentru candidatul la Primăria Generală, fapt care nu este conform legislației, întrucât donațiile pot proveni doar de la persoane fizice.