Caravana filmului românesc revine cu bucurie la Oneşti, cu o ediție aniversară: sunt 10 ani de când prezentăm aici capodopere ale cinematografiei naționale, prilejuind publicului întâlnirea cu mari personalități ale celei de a şaptea arte.
Anul acesta îi aşteptăm pe toți amatorii de filme de calitate, în Piațeta Catedralei din Oneşti, între 3 şi 9 august, pentru a vedea pelicule de valoare, realizate înainte şi după revoluția din decembrie 1989. Intrarea este liberă, aşa că cei mici şi cei mari sunt invitați să vadă, vreme de şapte seri, de la ora 21, câte un film pe zi.
Sâmbătă, pe 3 august, de la ora 21, „sparge” ecranul, cucerind publicul de film, aşa cum a făcut ani la rând, cu cel de pe terenurile de tenis ale lumii, nedomolitul Ilie Năstase, în filmul Nasty. Este un documentar reunind imagini de arhivă, unele rar văzute, în care regizorii Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu şi Tudor D. Popescu au adunat şi crema tenisului mondial, de la Jimmy Connors şi John McEnroe, la Rafael Nadal sau Boris Becker, pentru a depune mărturie despre talentul nemăsurat, dar şi despre caracterul vijelios al celui care a strălucit absolut, în anii ’70, pe firmamentul mondial al sportului alb. Un rebel de nestăpânit, într-o lume care punea preț mai ales pe etichetă, un jucător ca un vulcan în erupție, un performer înnăscut, care a revoluționat lumea tenisului, în care a fost primul jucător din istorie, clasat în fruntea clasamentului ATP, aşa apare Ilie Năstase în acest film. Aşa cum a fost. Filmul, lansat în cinematografe în 2024, nu evită unele controverse legate de sportivul de top al tenisului mondial, aspecte ce vor isca, desigur, întrebări.
În ziua următoare, 4 august, de la ora 21, vă prezentăm Libertate, tot un film recent, din 2023, în care regizorul Tudor Giurgiu a înnodat firele narațiunii şi a filmat de aşa manieră, încât ficțiunea să aibă aerul unui documentar alert. Cineaştii şi-au dorit să obțină din partea spectatorilor, impresia că realitatea revoluției din decembrie 1989 a fost surprinsă în direct de camera de luat vederi.
Inspirată dintr-un episod al revoluției petrecut la Sibiu, în care o unitate de miliție devine ținta unei ofensive violente, pelicula pune în prim plan haosul indus în acest eveniment istoric, în care toată lumea a tras în toată lumea, fie ei soldați, securişti, milițieni, sau civili. Ca şi în alte filme ale regizorului Tudor Giurgiu, precum „De ce eu?” sau „Despre oameni şi melci”, şi aici sunt puse sub semnul întrebării variantele oficiale, adoptate de autorități, ale unor fapte ce au tulburat spiritul public în România ultimilor ani.
În seara de 4 august vor fi prezenți alături de noi, invitații speciali ai Caravanei filmului românesc – regizorul și producătorul Tudor Giurgiu și actorul Ionuț Caras.
Continuăm luni, 5 august, tot de la ora 21.00, cu tulburătoarea operă cinematografică semnată de Stere Gulea, Moromeții 2, ecranizarea celui de-al doilea volum al romanului omonim şi al altor scrieri ale lui Marin Preda. Înainte de lansarea lui pe ecranele din România, în 2018, cinefilii se întrebau cu mare curiozitate, cum va arăta continuarea după cel de al doilea război mondial, a poveştii familiei țăranului Ilie Moromete, prin comparație cu primul film Moromeții, ce se desfăşura în anii ’30 ai secolului XX şi care a beneficiat de interpretările magistrale ale actorilor generației de aur, avându-l în centrul atenției pe Ilie Moromete – Victor Rebengiuc.
La 31 de ani de la succesul răsunător al ecranizării primului volum, Stere Gulea alcătuia o nouă distribuție, imbatabilă şi ea, pentru Moromeții2, avându-l în fruntea ei pe Ilie Moromete – Horațiu Mălăele, dar, în centrul atenției, pe fiul acestuia, dornic a învăța carte, Niculae – Iosif Paştina.
Evoluează aici, la o distanță narativă de un deceniu, aceleaşi personaje ale familiei şi ale satului, cu tribuna sa din Poiana lui Iocan, unde țăranii învârtesc pe degete politica țării, aflată acum într-o schimbare radical, prin intrarea comuniştilor la putere, chiar şi în Teleormanul în care s-a născut şi din care s-a inspirat, pentru această operă majoră, marele romancier Marin Preda.
Seara zilei de 6 august, ora 21, este rezervată copiilor şi familiilor lor, căci aduce pe ecranul din Piațeta Catedralei din Oneşti, musicalul Mama, regizat de maestra incontestabilă a filmului pentru cei mici, Elisabeta Bostan. Această producție din 1977 nu pare să aibă vârstă, atât sunt de vii personajele interpretate de actori de top ai epocii, care declamă, cântă şi dansează cu aplomb, în această feerie muzicală, inspirată de povestirea marelui Ion Creangă. Conflictul dintre mama-capră, ce-şi apără iezii, şi vecinul lor, vicleanul lup ce vrea să-i mănânce pe ascuns, este transferată în lumea muzicii, astfel încât prădătorul devine unduiosul lup rock’n roll.
Ziua de 7 august este tot o invitație pentru copii, părinții sau bunicii lor, în universul fermecat al filmului Dumbrava minunată, prezentat în această ediție a Caravanei ca un omagiu în memoria a două mari actrițe, Draga Olteanu Matei şi Ileana Stana Ionescu, care nu vor mai anima niciodată ecranul, cu prezențele lor tonice. În pelicula regizată de Gheorghe Naghi şi scrisă de Draga Olteanu Matei, după povestirea lui Mihail Sadoveanu, o fetiță de şase ani fuge de mama ei vitregă, iar în drumul spre bunici ajunge să se bucure, alături de cățelușul ei, Patrocle, de minunățiile muzicale ale unei poieni fermecate. Dacă veți merge să vedeți această feerie, veți creşte numărul celor peste trei milioane de spectatori care s-au bucurat până acum de aventurile fetiței şi ale ghiduşului ei patruped.
Pe 8 august, ora 21, prezentăm publicului din Oneşti, puternica dramă Osânda, în care regizorul Sergiu Nicolaescu urmăreşte destinul țăranului Manlache Preda, revenit în satul natal, după ce a făcut zece ani de ocnă, fiind condamnat pe nedrept pentru uciderea boierului, în timpul răscoalei din 1907 şi luat apoi să lupte în primul război mondial. Amza Pellea realizează în acest film unul din rolurile majore ale prodigioasei sale cariere cinematografice, întruchipându-l pe acest bărbat cu părul albit de necazuri, pe care oamenii din sat nu-l iartă, deşi şi-a ispăşit pedeapsa. Iar destinul tot potrivnit îi este, căci tot asupra lui cade bănuiala legată de o nouă crimă. Nimic nu-l ajută pe acest țăran care a pierdut totul, în ciuda onestității şi a forței sale vitale. Filmul prezintă puternice conflicte personale şi de clasă, cu caractere schițate în linii sigure, inspirate fiind din romanul Velerim şi Veler Doamne, publicat de Victor Ion Popa în 1933.
Încheiem săptămâna noastră de capodopere ale cinematografiei româneşti cu o comedie care nu are niciun rid: Cuibul de viespi, ecranizarea semnată în 1987 de regizorul Horea Popescu, după piesa lui Alexandru Kirițescu, Gaițele. Am ales această comedie tot în semn de omagiu pentru cea de curând plecată dintre noi, Ileana Stana Ionescu, care, alături de alte vedete ale scenei şi ecranului românesc, precum Tamara Buciuceanu, Coca Andronescu, sau Gheorghe Dinică, întruchipează personajele acestei lumi rapace, de vânători de averi, dar şi de senzații tari, urmărind de după perdea şi criticând viața oraşului şi găsind prilej de bârfă până şi la o înmormântare.
Şi nu contează că aceste cucoane sunt îmbrăcate ca în anii ’30, fiindcă această tipologie umană, care macină în moara cuvintelor tot ce este în jur, nu are vârstă, este eternă. Precum bârfa!
Râzând copios la această satiră cu accente funebre, vă vom spune la revedere, până la următoarea noastră întâlnire, la anul, cu publicul fidel din Oneşti.
***
Scopul „Caravanei filmului românesc – Cartea și filmul / Capodopere ale cinematografiei naţionale”, proiect aflat la a XII-a ediție, este acela de a promova filmul românesc, aducând un omagiu cinematografiei naţionale şi cineaştilor români, fiind singura caravana care promovează exclusiv filmul românesc din toate timpurile. „Caravana filmului românesc” aduce filmul românesc în atenția spectatorilor, promovându-l într-o manieră accesibilă. Filme de patrimoniu şi succese ale ultimilor ani, toate sunt prezentate publicului din toate oraşele ţării, mari şi mici, în spaţii diverse. Aceste evenimente, rememorând marile momente ale istoriei şi ale prezentului filmului românesc, contribuie la formarea unei culturi cinematografice a publicului tânăr și le aduce spectatorilor cinefili bucuria revederii marilor creații cinematografice românești.
***
Asociaţia CineCultura (www.asociatiacinecultura.ro), în parteneriat cu MDV AUDIO STUDIO (www.mdvstudio.ro) şi Digifilm Design, a organizat, începând din vara anului 2013, CARAVANA FILMULUI ROMÂNESC, proiect ce s-a derulat, la nivel naţional, prin cele două secţiuni ale sale: Capodopere ale cinematografiei naţionale şi Cartea şi filmul.
În cei unsprezece ani de existenţă, Caravana filmului românesc a ajuns în peste 45 de oraşe, având un număr aproximav de 200.000 de spectatori şi consemnând peste 3.000 de referiri în presa locală şi naţională. În cadrul Caravanei, toate filmele au fost prezentate la o calitate artistică şi tehnică de excepţie, fiind refăcute ca sunet şi imagine.
***
Proiect realizat cu sprijinul CNC – Centrul Naţional al Cinematografiei, UCIN – Uniunea Cineaştilor din România, DACIN SARA – Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual – Societatea Autorilor Români din Audiovizual, ANF – Arhiva Naţională de Filme;
Parteneri media: All About Romanian Cinema – AaRC, România pozitivă, Agenţia de Carte, Amos News, Prompt Media, Ultima oră, Timp românesc, GoNEXT, BizPLUS, Cinefan, Roportal, Cinefilia, Comunicate de afaceri, boio.ro.
La Onești, proiectul este finanțat de Consiliul Local și Primăria Municipiului Onești.
