Comisia pentru problemele românilor din Senat a organizat conferința cu tema ”Cetățenia română, un drept al românilor de pretutindeni și o datorie morală a României”, cu scopul de a lua pulsul comunităților de români din afara granițelor în legătură ci inițiativa legislativă de modificare a Legii cetățeniei. Senatorul Viorel Badea, care a moderat dezbaterile, a subliniat că proiectul de act normativ este rezultatul discuțiilor dintre parlamentarii Comisiei cu reprezentanții comunităților de români din întreaga lume și nu face altceva decât să amendeze un articol din actuala legilație. La conferință au fost prezenți senatori și deputați, reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Cetățenie și ai Academiei Române, precum și reprezentanți ai comunităților de români din Rep. Moldova, Serbia, Bulgaria, Ucraina, aceștia din urmă solicitând simplificarea procedurilor pentru obținerea cetățeniei române și arătând, din punctul lor de vedere, avantajele acestui demers.
Viorel Badea a ținut să-i nominalizat semnatarii proiectului de lege, mulțumindu-le pentru susținere, cu precizarea că inițiativa este asumată de toate partidele parlamentare din România, cu o singură excepție (UDMR– n.r.).
Proiectul de lege are la bază o prevedere constituțională, care spune că statul român sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt. Badea a precizat că noile prevederi legale nu sunt de natură a afecta relațiile statuui român cu alte state, respectă documentele europene în materie și completează alte inițiative ale altor state europene.
Propunerea parlamentarilor vizează modificarea articolului 11, aliniatul 3 din actuala Lege a cetățeniei prin introducerea unui nou paragraf: ”Persoanelor de etnie română aparținând minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice existente în alte state, indiferent de etnonimul folosit, care cunosc limba română, li se poate acorda, la cerere, cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile art. 8”.
Senatorul Nicolae Vlad Popa a semnalat existența, în anumite publicații, unei propagande antiromânești, care afectează imaginea României și a românilor. Acesta a propus colectarea tuturor punctelor de vedere, pentru a fi avute în vedere de-a lungul traseului legislativ.
O amplă documentare, având la bază legislația din numersoase state europene în materie de cerățenie, a fost prezentat de Vlad Cubreacov, președintele Asociației ”Răsăritul Românesc”. Acesta a arătat că modificarea Legii cetățeniei este un demers cu multiple consecințe, pe termen lung și pentru toate comunitățile de români. De asemenea, el a subliniat că demersul legislativ îndeplinește criteriile de euroconformitate și că din punctul său de vedere este de preferat o abordare etnoculturală, în locul celei etniciste sau etnofobe.
Ion Iovcev, directorul Liceului ”Lucian Blaga” din Tiraspol a salutat demersul parlamentar și a dat exemplul Federației Ruse care a relaxat criteriile pentru acordarea cetățeniei. În opinia sa, o simplificare a procedurilor de acordare a cetățeniei române va avea ca efect creșterea numărului copiilor care frecventează școlile cu predare în limba română din regiunea Tiraspolului.
Majoritatea vorbitorilor care au reprezentat comunitatea românească din Serbia au semnalat manipularea statisticilor oficiale în ceea ce privește minoritatea română, procesul de asimilare accelerat la care este supusă această comunitate și au reamintit problemele pe care le-au avut, de-a lungul timpului, au autoritățile sârbe, care disting între comunitatea românească și cea vlahă. Ei au semnalat un alt fenomen care începe să fie resimțit în comunitatea românească din Serbia, acela al solicitării cetățeniei altor state europene – în special bulgară, ungară, din cauza faptului că procedurile de dobândire a cetățeniei sunt mult mai rapide.
Ivo Gheorghiev, reprezentantul Uniunii Etnicilor Români din Bularia ”AVE”, a vorbit despre experiențele personale și a afirmat că, la un moment dat, chiar a simțit nevoia de a avea cetățenia română. Acesta a subliniat că noile reglementări sunt privite ca o ”gură de oxigen”, pentru că se constată un înalt grad de asimilare a românilor din Bulgaria.
”Din punctul nostru de vedere, români sunt toți aceia care își asumă identitatea românească, indiferent de forma sub care sunt denumiți. Noi nu ne luptăm aici să schimbăm mentalitatea și modul de a privi lucrurile al unui stat vecin nouă, ci ne luptăm aici să clarificăm aceste noțiuni, în primul rând în mintea românilor. Cum gândesc ceilalți este treaba lor. Ceea ce ne interesează pe noi este ca în bătătura românilor lucrurile să fie lămurite. Iar din acest punct de vedere, inițiativa pe care noi am semnat-o nu va face altceva decât să rezolve o dată pentru totdeauna așa-zisa chestiune vlahă, așa-zisa chestiune moldovenească, și multe așa-zise chestiuni. Iar aceasta va fi, din punctul nostru de vedere o soluție care va pune capăt acestor discuții care nu fac altceva decât să ne învrăjbească între noi, nicidecum să ne unească. În primul rând trebuie să fim împăcați cu noi înșine”, a afirmat senatorul Viorel Badea vicepreședintele comisiei pentru problemele românilor.
