Ziua Armatei României va fi sărbătorită anul acesta printr-o serie de manifestări organizate în toate localităţile în care sunt unităţi militare, în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii în care sunt dislocaţi militari români.
În Bucureşti, principalele activităţi vor avea loc după următorul program:
- 25 octombrie, ora 8.30, ceremonii militare de depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei, din fața Universității Naţionale de Apărare “Carol I”, şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol;
- 25 octombrie, între orele 9.00 și 16.00, Ziua Porţilor Deschise la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române;
- 25 octombrie, ora 18.30, retragere cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional (Str. Constantin Mille nr. 1), B-dul Regina Elisabeta, B-dul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenţei, Şoseaua Cotroceni, B-dul Iuliu Maniu, B-dul Vasile Milea, Statul Major al Forţelor Terestre (Str. Drumul Taberei nr 7 H);
- 25 octombrie, ora 19.30, prezentarea noii uniforme militare combat a Armatei României, la Palatul Cercului Militar Naţional;
- 25 octombrie – 2 noiembrie, militari din structuri ale vânătorilor de munte reconstituie marşul executat de primul batalion de vânători de munte, pe traseul Bucureşti (Mormântul Ostaşului Necunoscut) – Târgu Neamţ – Braşov;
La Satu Mare, activităţile se vor desfăşura după următorul program:
- 24 octombrie, între orele 10.00 și 12.00, organizarea unui marş pe traseul Tătăreşti – Ruseni şi depunerea de coroane de flori la monumentele de pe traseu;
- 24 octombrie, ora 17.00, dezbaterea cu public pe tema: „Armata – instituţie fundamentală a statului. Sursă de încredere şi mândrie naţională”, la Teatrul din localitate;
- 25 octombrie, ora 9.00, ceremonie de depunere de coroane de flori la Monumentul Ostaşului Român.
La Carei, activităţile se vor desfăşura după următorul program:
- 24-25 octombrie, organizarea unui marş pe traseul Supuru de Sus – Supuru de Jos – Acâş – Carei;
- 25 octombrie, ora 11.00, ceremonie militară şi religioasă la Ansamblul Monumental Glorie Ostaşului Român;
- 25 octombrie, ora 12.30, videoconferinţă cu militarii români aflaţi în teatre de operaţii, la palatul din Parcul Karoly;
- 25 octombrie, ora 13.00, exerciţii demonstrative, expoziţii şi spectacol cultural, în Parcul Karoly.
În afara granițelor, vor fi organizate ceremonii pentru depunerea de coroane de flori la cimitirele şi monumentele dedicate eroilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Federaţia Rusă, Republica Moldova şi Ucraina, anunță MApN.
La Rossoşka, regiunea Volgograd din Federaţia Rusă, va avea loc o ceremonie de reînhumare a 594 de militari români căzuţi în luptele de la Stalingrad (astăzi, Volgograd), de la Stalingrad. Serviciul religios va fi oficiat de un preot militar român.
Delegația MApN va fi condusă de secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, Otilia Sava, iar la manifestare au fost invitați şi reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, oficiali din Federația Rusă şi ataşaţi militari străini acreditaţi la Moscova.
Proiectul de înhumare a osemintelor militarilor români într-un singur cimitir a fost demarat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor încă din anul 2014. Inaugurat în anul 2015, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6.000 metri pătrați. Configuraţia acestui prim cimitir românesc de onoare din Federaţia Rusă este inspirată din modelul crucii latine – simbol primordial al creştinismului, al biruinţei şi al mântuirii. Forma crucii latine se regăseşte atât în modul în care sunt configurate aleile, cât şi în tipul monumentului comemorativ comun, amplasat în centrul platoului de ceremonii. Crucea comemorativă are o înălţime de patru metri şi este realizată din granit de culoare deschisă, iar la baza acesteia este fixată o placă din granit negru pe care este gravată inscripţia: „In memoriam militarilor români căzuţi în luptă la Stalingrad“. În partea superioară a aleii centrale şi de-alungul aleii transversale sunt montate 22 de plăci de granit negru pe care sunt inscripţionate numele localităţilor din regiunea Volgograd şi zona Kalmîkia în care au existat cimitire de campanie româneşti, de unde s-au exhumat sau urmează să fie exhumate osemintele eroilor români care vor fi aduse la Rossoşka.
Reamintim că în 2015, în regiunea Volgograd, au avut loc primele exhumări, fiind identificate rămăşiţele a 72 de militari români ce au fost reînhumate cu prilejul inaugurării cimitirului. Exhumările din regiune au continuat în 2016, iar în punctul de luptă Gromki au fost identificate osemintele celor 594 de militari români care vor fi strămutate în aşezământul social-cultural românesc de la Rossoşka.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a identificat mormintele a 4.345 de militari români căzuți în lupta de la Volgograd şi înhumaţi în 65 de cimitire de campanie şi în gropi comune.
Însumând numărul militarilor din cimitirul românesc şi din cel vechi, german, din localitatea Rossoşka, cifra militarilor români căzuţi în luptă la Stalingrad ce au fost înhumați se ridică la peste 1.800 de militari.
În anii următori va continua centralizarea osemintelor eroilor români căzuţi în campania din regiunea Volgograd, Republica Kalmâkia, cât şi din ţinutul Krasnodar.
Până în prezent, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a marcat prin însemne comemorative de război, 15 locuri în care sunt înhumaţi militari români căzuți în prizonierat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În continuare, oficiul va derula un program comemorativ mai amplu al eroilor români morţi în prizonierat în cele două războaie mondiale şi, anual, vor fi marcate câte 5-6 astfel de locuri.
Conlucrarea din domeniu este reglementată prin prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 413/2006.
Pe timpul Campaniei din Est (iunie 1941 – martie 1944), Armata Română a fost încadrată în planul de luptă al Wehrmacht-ului, pe flancul de Sud: Ucraina-Crimeea-Marea Azov-Don-Stalingrad-Caucaz. În noiembrie 1942, trupele româneşti deţineau poziţiile cele mai vulnerabile de pe linia Donului şi în Stepa Kalmîkă, cu o slabă posibilitate de acoperire, o sumară înzestrare tehnică şi aproape fără rezerve, iar contraofensiva sovietică a condus la grele pierderi în rândul acestora, astfel că, pentru intervalul 15 noiembrie 1942 – 15 martie 1943, estimările indicau 15.566 morţi, 67.183 răniţi şi 98.692 dispăruţi.
La 25 octombrie 1944, Armata României a încheiat cu succes campania de eliberare a teritoriului naţional, la care au participat peste 520.000 de militari, dintre care 58.330 au fost ucişi, răniţi sau declaraţi dispăruţi. Unităţile româneşti au continuat să ducă acţiuni militare pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la victoria obţinută la 9 mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.