Centrul de Studii Românești din cadrul Universității „Iuri Fedkovici” din Cernăuți în cooperare cu Centrul Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina și Institutul pentru Democratizare și Dezvoltare organizează sâmbătă, 31 martie a.c., masa rotundă cu participare internațională cu tema „Teroarea – instrument al politicii sovietice în relația cu popoarele din Europa Centrală și de Est”. Evenimentul este dedicat memoriei victimelor Masacrului de la Fântâna Albă din 1941.
Potrivit organizatorilor evenimentului, obiectivul acțiunii științifice internaționale este discutarea cercetărilor actuale ale experților europeni cu privire la teroarea sovietică îndreptată împotriva popoarelor din Europa Centrală și de Est, care au devenit victime în diferite perioade istorice, realizarea unor comparații a evenimentelor din secolul trecut cu situația internațională actuală din regiune pentru prevenirea unor tragedii similare în secolul al XXI-lea.
La masa rotundă vor participa reprezentanți ai comunității românești din regiunea Cernăuți, oficiali și reprezentanți ai Parlamentelor din Ucraina și România, autorități regionale, cercetători și experți, studenți, jurnaliști.
Principalele teme ale mesei rotunde:
- Analiza evenimentelor istorice legate de evenimentele tragice din 1941 de la Fântâna Albă (discutarea celor mai recente date și cercetări);
- Teroarea – instrument al politicii sovietice în relațiile cu popoarele din Europa Centrală și de Est: masacrul de la Fântâna Albă, paralele istorice cu incidentul de la Katy ș.a.
- Abordări științifice actuale privind studierea terorii organizate de URSS: interpretări, analize, aprecieri
- Cum poate fi prevenită repetarea unor tragedii similare în secolul XXI în contextul evenimentelor din Crimeea și Donbas?
- Reflectarea temelor dedicate memoriei victimelor totalitarismului sovietic în presa locală și internațională (analiza experților și a jurnaliștilor).
Discuțiile vor fi moderate de politologul Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress.
Speakerii invitați la masa rotundă:
- Petru Grior – coordonatorul Centrului de Studii Istorice și Culturale din Cernăuți;
- Iuri Makar – prof. univ. dr., șeful Catedrei de Relații Internaționale a Universității Naționale din Cernăuți;
- Piotr Andrusieczko, jurnalist, «Gazeta Wyborcza», Polonia;
- Natalia Strelciuk – conf. univ. la catedra de Științe Politice și Administrare Publică, directorul Centrului de Integrare Euroatlantică și Securitate;
- Gulnara Bekirova – istoric al tătarilor din Crimeea, membru al PEN-clubului din Ucraina;
- Maksim Prihnenko – lect. univ. la catedra de Relații Internaționale și Politică Externă, Universitatea Națională din Donețk „Vasil Stus”, prodecanul facultății de istorie;
- Marin Gherman – doctor în științe politice, președintele Centrului Media BucPress.
La finalul mesei rotunde internaționale vor fi anunțate concluziile experților și ale politicienilor participanți la eveniment. Recomandările experților vor constitui baza unei aprecieri analitice a organizatorilor cu privire la eveniment, care va fi transmisă instituțiilor științifice și autorităților din țările Europei Centrale și de Est.
Parteneri media: Agenția UNIAN, TVA, Portalul TOCpress, Agenția PoloNews, Portalul „Obserwator Międzynarodowy”, Agenția АСС, Agenția BucPress, Portalul „Hvylia”, „Transilvania Regional Business”, „Radio Ucraina Internațional”, Portalul „Novyny Bucovyny”, „Radio Cernăuți”, Revista „Glasul Bucovinei”
Referință istorică: La sfârșitul lunii martie 1941, în satele din raioanele Hliboca și Storojineț, regiunea Cernăuți, situate de-a lungul râului Siret, agitatorii sovietici au răspândit zvonul că se deschide frontiera și că cine vrea, poate să plece în România. Astfel, o coloană pașnică de aproape 3.000 mii de bucovineni, majoritatea români, dar și de alte naționalități din ținut, îmbrăcați în alb, cu preoți în față, cu icoane și steaguri, a pornit spre noua graniță sovieto-română. La câțiva kilometri de frontieră, însă, în pădurea Varnița, îi așteptau grănicerii sovietici, care i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. După masacru, răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la cinci gropi comune săpate dinainte, unde au fost îngropați, unii fiind în viață încă. Tragedia românească de la Fântâna Albă făcea parte a unui plan al autorităților sovietice care viza intimidarea populației locale, una dintre metodele politicii bolșevice de a instaura teroarea în rândul popoarelor aflate atunci sub controlul Kremlinului.
Parteneri: Asociația Convergențe Europene (București), Centrul de Integrare Euroatlantică și Securitate și Societatea Regională pentru Cultura Poloneză „Adam Mickiewicz” din Cernăuți.