Site icon TIMP ROMÂNESC

Cinci moduri de a-ți gestiona obiceiul doomscrolling

Christian van Nieuwerburgh, profesor de coaching și psihologie pozitivă la Universitatea de Medicină și Științe ale Sănătății RCSI

În vremuri de criză și incertitudine, unii dintre noi acordă mai multă atenție știrilor, căutând răspunsuri și certitudine. Și acest lucru s-ar putea să nu vă surprindă, dar trebuie să o spunem: multe știri sunt proaste. Și totuși continuăm să derulăm, să citim articol după articol, incapabili să ne depărtăm de informațiile care ne deprimă.

Există un termen pentru acel sentiment atunci când nu te poți opri din derularea pe rețelele sociale sau să citești știri despre care știi că te vor face trist, anxios sau supărat doomsurfing. Poate din cauza faptului că mulți dintre noi sunt mai predispuși să citească astfel de știri pe telefon sau prin intermediul rețelelor de socializare, a apărut un alt termen pentru a concura cu doomsurfing: doomscrolling (conform lui Merriam-Webster). Pentru mulți acest obicei s-a accentuat în pandemie și probabil va continua mult timp.

Unii experți în sănătate recomandă limitarea accesului la rețelele sociale pentru a reduce efectele negative ale doomscrolling-ului și există analize care evidențiază riscurile dependenței de rețelele sociale. Potrivit BBC, efectele negative ale doomscrolling-ului i-au făcut pe unii oameni să renunțe complet la telefoanele inteligente.

Deși cercetările care arată efectele negative ale doomscrolling-ului sunt convingătoare, iar recomandările clare, puțini dintre noi par să conștientizeze acest efect negativ și să și ia măsuri.

Există câteva motive pentru aceasta.

Renunțarea totală la știri în perioadele de criză ar putea să nu fie cea mai inspirată decizie. Pe de altă parte, mulți dintre noi adoptă un comportament opus atunci când ni se spune ce putem și ce nu putem face, chiar dacă ni se cere să nu facem ceva poate înrăutăți lucrurile, ne poate induce o stare de spirit negativă, ori ne poate face mai predipuși să ne schimbăm comportamentul.

Dar ce s-ar întâmpla dacă am învăța să gestionăm mai bine lucrurile fără să renunțăm la doomscrolling?

În acest moment, există multe amenințări cu care ne confruntăm: un război în Europa care ar putea escalada până la un conflict nuclear, o pandemie care a ucis deja milioane de oameni și previziunile unei catastrofe climatice, alături de multe alte dezastre naturale și conflicte umane din întreaga lume.

În acest context, nu este de mirare că vrem să fim atenți la pericole, să aflăm mai multe despre ceea ce se întâmplă și să să fim la curent cu cele mai noi informații este perfect rezonabil.

În loc să evităm cu totul știrile, este mai bine să ne asigurăm ca din interacțiunea cu știrile obținem ceea ce ne trebuie.

Iată cinci sugestii pentru a realiza acest lucru.

  1. Alege cât timp vei investi în consumarea știrilor

De ce să nu includeți toate modalitățile prin care accesați știrile? Cât timp în fiecare zi ți se pare rezonabil? Odată ce aveți o fereastră de timp, încercați să rămâneți la ea.

  1. Când citiți știri, fiți conștienți de subiectivismul lor

Amintiți-vă că sunteți consumatorul și că puteți alege despre ce să aflați. Cu toate acestea, trebuie să fiți conștienți ceea ce psihologii numesc „ bias de confirmare”, adică aveți tendința de a accesa informațiile care vă susțin convingerile sau punctele de vedere existente.

Cu alte cuvinte, uneori căutăm știri care confirmă ceea ce deja credem. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care dați clic pe anumie articole. Așadar, fiți conștienți de această tendință și conștientizați în același timp ce știrisau informații ați ocolit.

  1. Verificați sursele

De fiecare dată când consumi ceva, este util să-i cunoști sursa. Cine a postat această informație? De ce o împărtășesc cu tine? Încearcă să te convingă de ceva anume? Încearcă să te manipuleze să gândești sau să te comporți într-un anumit fel?

Cunoașterea răspunsurilor la aceste întrebări vă va ajuta să păstrați controlul asupra modului în care utilizați informațiile pe care le-ați primit.

  1. Amintiți-vă că lucrurile nu sunt întotdeauna negre sau albe

Trăim într-o lume din ce în ce mai polarizată. Potrivit psihologilor, „gândirea polarizată” este o distorsiune cognitivă (eroare de gândire) care poate apărea atunci când suntem sub presiune. Este tendința de a vedea lucrurile doar în alb și negru (polarizat), decât să recunoaștem că trăim într-o lume cu multe culori și nuanțe de gri (mai multe perspective, puncte de vedere și interpretări ale acelorași lucruri).

Găsiți modalități de a avea opinii puternice, dar rămâneți curioși și deschiși spre a asculta și alte opinii, chiar contrare cu ale Dvs.. Selectarea și citirea articolelor care prezintă opinii diferite ne pot ajuta să aprofundăm mai bine problemele.

  1. Fii părtinitor spre pozitiv

Un motiv pentru care doomscrolling-ul poate fi atât de dăunător este că mulți dintre noi suntem atrași de informații negative. Psihologii numesc acest lucru „prejudecățile negative”. Dintr-o perspectivă evolutivă, a fost important pentru noi să acordăm prioritate stimulilor negativi (amenințări precum prădătorii) față de stimulii pozitivi (bucuria unei zile de vacanță).

Pentru a contrabalansa această tendință, pe măsură ce consumăm știri, putem adopta o atitudine de părtinire spre pozitiv. În termeni practici, aceasta înseamnă că pentru a rămâne informați dar în echilibru este bine să căutăm știri pozitive.

Păstrarea la curent cu ultimele știri vă poate ajuta să fiți informați și să puteți reacționa corect dacă și când este necesar.

Deci, dacă vrem să facem doomscroll, să o facem corect.

(traducere și adaptare după The Conversation)

 

Exit mobile version