Secretarul de stat pentru afaceri globale, Mihail Dobre, a participat ieri la ceremonia organizată cu ocazia Zilei comemorării Holocaustului în România la Memorialul Victimelor Holocaustului. Oficialul român a subliniat că inaugurarea, la 8 octombrie 2009, în Bucureşti, a Memorialului Victimelor Holocaustului reprezintă un pas foarte important pentru recunoaşterea tragediei, a responsabilităţii vinovaţilor şi a respectului faţă de memoria victimelor. A adăugat că prezenţa unui astfel de Monument în centrul capitalei ţării facilitează accesul la memorie ca exerciţiu public, iar „acest exerciţiu constituie o oportunitate, pentru societate, de a fi informată şi de a conştientiza efectele tragice ale discriminării rasiale şi antisemitismului ca politică de stat.”
De asemenea, secretarul de stat a subliniat faptul că legislaţia română are prevederi foarte clare ce condamnă negarea Holocaustului şi incitarea la anti-semitism şi a reiterat hotărârea autorităţilor române de a lupta împotriva oricărei tentative de negare a Holocaustului precum şi împotriva oricărei încercări de incitare la anti-semitism.
În acelaşi timp, demnitarul român a arătat că şi în acele momente tulburi din istoria omenirii, au existat oameni, unii chiar în slujba autorităţilor din acele vremuri, care, riscând totul, au contribuit la salvarea vieţii evreilor. În acest sens, a menţionat cazul diplomatului român, Constantin I. Karadja, care, în timp ce a activat în calitate de consul român la Berlin și ca director al Departamentului Consular a contribuit în perioada 1933 – 1944 la salvarea vieţii unui număr mare de evrei din Franţa, Ungaria şi Germania.
În scopul recunoaşterii meritelor acestui diplomat, România a depus candidatura lui Constantin Karadja pentru a-i fi acordat in memoriam Premiul Raol Wallenberg al Consiliului Europei.
Secretarul de stat Mihail Dobre a conchis că Ministerul Afacerilor Externe „va sprijini în continuare orice activitate sau iniţiativă menite să promoveze convieţuirea într-un climat de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi participarea României, ca stat democratic, la acţiunea comună de combatere a antisemitismului şi xenofobiei. Ca expresie a acestui angajament, țara noastră a anunțat intenția de a asuma, în 2016, președinția Coaliției Internationale pentru Memoria Holocaustului.”
Ţara noastră comemorează, începând din 2004, Ziua Holocaustului, un moment important al memoriei istorice a poporului român şi un bun prilej pentru a ne aminti de impactul devastator al intoleranţei şi antisemitismului asupra întregii omeniri.
În ultimii ani, România a realizat o serie de paşi importanţi pentru sprijinirea studierii Holocaustului, astfel încât generaţiile tinere să descopere adevărul despre această pagină dramatică de istorie. În acest sens, după adoptarea în luna noiembrie 2004 a Raportului Final elaborat de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România (Comisia Wiesel), au fost puse în practică recomandările din acest Raport, printre acestea fiind înfiinţarea Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și, respectiv, introducerea de cursuri opţionale de studiere a istoriei Holocaustului şi publicarea unui manual privind istoria Holocaustului din România.