Comisia Europeană și-a adoptat Pachetul Anual de Extindere, prezentând o evaluare detaliată a stării actuale și a progresului înregistrat de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Turcia, cu privire la aderarea la UE.
Procesul de extindere continuă să fie bazat pe merit și depinde de progresul obiectiv realizat de fiecare dintre parteneri, prin aplicarea de reforme ireversibile în toate domeniile dreptului UE, cu accent special pe elementele fundamentale ale procesului de extindere.
Democrația, statul de drept și valorile fundamentale rămân elementele de bază ale politicii de extindere a UE.
Grupul de elemente fundamentale a fost deschis cu Albania la 15 octombrie 2024.
Negocierile de aderare au fost deschise cu Ucraina și Moldova la primele conferințe interguvernamentale din iunie 2024. După ce au îndeplinit criteriile de referință intermediare pentru capitolele statul de drept, Muntenegru este pe cale să închidă provizoriu alte capitole de negociere. În martie 2024, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina. Procesul de evaluare a fost finalizat la sfârșitul anului 2023 cu Albania și Macedonia de Nord.
În iunie 2024, conferința interguvernamentală a confirmat că Muntenegru în general a îndeplinit criteriile de referință intermediare pentru statul de drept capitolele 23 și 24, oferind posibilitatea de a continua cu închiderea provizorie a capitolelor ulterioare dacă sunt îndeplinite condițiile. În domeniul statului de drept și al sistemului judiciar sunt necesare progrese suplimentare.
Comisia își reiterează evaluarea conform căreia Serbia a îndeplinit criteriile de referință pentru deschiderea clusterului 3 (Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii). În 2025, este de așteptat ca Serbia să accelereze implementarea reformelor generale legate de aderarea la UE, cu accent pe criteriile privind statul de drept și asigurarea unui mediu cu adevărat favorabil pentru societatea civilă și mass-media, depunând eforturi credibile pentru a opri dezinformarea și manipularea informațiilor străine.
În ceea ce privește Albania, Comisia salută deschiderea negocierilor privind grupul de elemente fundamentale la cea de-a doua conferință interguvernamentală desfășurată la 15 octombrie 2024. Este esențial ca autoritățile să intensifice în continuare ritmul reformelor orientate spre UE, în special în ceea ce privește statul de drept. , consolidarea istoricului în domeniul aplicării legii, privind combaterea eficientă a corupției și crimei organizate și promovarea drepturilor fundamentale, inclusiv libertatea presei, drepturile de proprietate și minoritățile.
În cazul Macedoniei de Nord, țara trebuie să continue aplicarea reformelor legate de UE, în special sistemul judiciar, lupta împotriva corupției și crimei organizate. Încrederea în sistemul de justiție trebuie consolidată. Sesiunile de screening pentru toate cele șase grupuri din acquis-ul UE au fost finalizate în decembrie 2023.
Bosnia și Herțegovina a demonstrat rezultate tangibile, inclusiv în ceea ce privește gestionarea migrației, alinierea deplină la politica de securitate comună și externă a UE, precum și prin adoptarea unei legislații privind integritatea sistemului judiciar, combaterea spălării banilor și conflictul de interese. În martie 2024, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina.
Comisia pregătește cadrul de negociere în vederea adoptării acestuia de către Consiliu în momentul în care sunt luați toți pașii relevanți prevăzuți în recomandarea Comisiei din octombrie 2022.
Kosovo a depus o cerere de aderare la UE în decembrie 2022. Comisia rămâne disponibilă pentru a pregăti un aviz cu privire la cererea de aderare a Kosovo de îndată ce Consiliul o solicită. S-au înregistrat progrese în lupta împotriva crimei organizate, iar mediul de afaceri s-a îmbunătățit. Liberalizarea vizelor pentru Kosovo a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Kosovo trebuie să-și intensifice eforturile pentru a întări statul de drept și administrația publică și pentru a proteja libertatea de exprimare.
Deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina a reprezentat o recunoaștere importantă a hotărârii Ucrainei de a continua reformele pe calea aderării la UE.
În urma primei conferințe interguvernamentale din iunie 2024, examinarea analitică a acquis-ului progresează fără probleme. Sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor de către Ucraina, Comisia așteaptă deschiderea negocierilor privind clusterele, începând cu elementele fundamentale, cât mai curând posibil în 2025.
Deschiderea negocierilor de aderare a fost o recunoaștere importantă a hotărârii Moldovei de a continua reformele pe calea aderării la UE, în ciuda ingerinței continue a Rusiei și a impactului războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În urma primei conferințe interguvernamentale din iunie 2024, examinarea analitică a acquis-ului progresează fără probleme. Sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor, Comisia așteaptă cu nerăbdare deschiderea negocierilor pe clustere, începând cu fundamentele, cât mai curând posibil în 2025.
În timp ce în decembrie 2023, Consiliul European a acordat Georgiei statutul de candidat, procesul de aderare la UE a fost între timp oprit de facto din cauza acțiunilor guvernului georgian din primăvara anului 2024. La 26 octombrie 2024, cetățenii georgieni au votat la alegerile parlamentare.
Concluziile preliminare ale Misiunii internaționale comune de observare a alegerilor condusă de Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) au identificat mai multe deficiențe care au apărut într-un mediu tensionat și extrem de polarizat. Punctele slabe raportate includ modificările legislative recente aduse procesului electoral, compromisuri frecvente privind secretul votului, inconsecvențele procedurale, intimidarea și presiunea asupra alegătorilor care au afectat negativ încrederea publicului în proces. Aceste constatări preliminare confirmă necesitatea unei reforme electorale cuprinzătoare, care a fost deja evidențiată în recomandările cheie anterioare.
Turcia este o țară candidată și un partener cheie pentru Uniunea Europeană. Cu toate acestea, negocierile de aderare cu țara rămân în impas din 2018, în conformitate cu decizia Consiliului. Există în continuare preocupări serioase în domeniul drepturilor fundamentale și al statului de drept, inclusiv al independenței sistemului judiciar.
Dialogul privind statul de drept și drepturile fundamentale rămâne o parte integrantă a relației UE-Turcia. În urma orientării strategice din aprilie 2024 a Consiliului European, relațiile cu Turcia au fost marcate de o reangajare treptată și au fost făcuți pași concreti către schimburi constructive pe probleme de interes comun.
Ministerul român al Afacerilor Externe a salutat publicarea Pachetului anual privind Extinderea Uniunii Europene și apreciază evidențierea de către Comisie, a faptului că obținerea statutului de membru al UE reprezintă o opțiune strategică, pentru care partenerii trebuie să își asume și să promoveze cu fermitate valorile europene, iar alinierea acestora la politica externă şi de securitate comună a Uniunii este, mai mult ca oricând, un indicator semnificativ al valorilor împărtășite şi al orientării strategice, în noul context geopolitic.
România acordă o atenție deosebită continuării procesului de extindere, pe care îl vede ca opțiune fundamentală care presupune o responsabilitate comună, atât pentru parteneri, cât și pentru Uniunea Europeană. Avansarea extinderii într-un ritm susținut și bazat pe progresele candidaților în procesul de reformă rămâne un obiectiv prioritar pentru România.
În context, MAE salută cu satisfacție evaluarea Comisiei Europene privind progresele semnificative înregistrate în ultimul an de R. Moldova și Ucraina pe calea reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană, în ciuda contextului deosebit de dificil cu care acestea au continuat să se confrunte în ultimul an.
În linie cu evaluarea Comisiei, reformele realizate într-o perioadă deosebit de complicată la nivel regional și în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu atacuri hibride fără precedent derulate de Federația Rusă împotriva sa, dovedesc angajamentul politic real al autorităților din Republica Moldova pentru integrarea europeană, singura opțiune strategică în măsură să aducă dezvoltarea economică și consolidarea democratică și să asigure cetățenilor Republicii Moldova, prosperitatea, securitatea și libertatea pe care aceștia o doresc.
În acest sens, MAE apreciază evidențierea în raportul Comisiei a faptului că deschiderea în acest an a negocierilor de aderare este o recunoaștere importantă a angajamentului demonstrat de Republica Moldova în aplicarea reformelor pe calea integrării europene, realizate chiar și în contextul foarte dificil dat de tentativele de interferență venite din partea Rusiei şi al impactului asupra țării al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
România va rămâne ferm angajată, la nivel bilateral și european, pentru sprijinirea autorităților proeuropene de la Chișinău în procesul de integrare europeană.
Totodată, MAE salută progresele semnificative realizate de Ucraina pe calea aderării la Uniunea Europeană și reafirmă sprijinul ferm al României pentru parcursul european al Kievului. În deplin acord cu recomandările Comisiei, România susține ferm obiectivul deschiderii negocierilor cu Republica Moldova şi Ucraina asupra clusterului 1-Elemente fundamentale, cât mai curând posibil în 2025, după prezentarea de raportului de examinare analitică a aplicării acquis-ului comunitar (așa numitul screening) aferent acestui cluster. Deschiderea negocierilor asupra acestui grup de capitole va reprezenta o recunoaștere a eforturilor și cooperării deosebite a celor două state manifestate pe întreg parcursul procesului tehnic care se derulează în prezent.
În același timp, MAE salută angajamentul UE de a consolida parteneriatul cu Georgia în linie cu aspirațiile proeuropene ale populației georgiene.
Totodată, România salută evaluările Comisiei Europene privind progresele realizate de partenerii din Balcanii de Vest și susține avansarea perspectivei europene a regiunii, ia notă de propunerile formulate privind progresul negocierilor cu Albania şi Muntenegru, precum şi de constatările relevante ale Comisiei vizând avansarea parcursului european al Serbiei, Republicii Macedonia de Nord și al Bosniei și Herțegovina.
În același timp, Ministerul Afacerilor Externe susține propunerile vizând intensificarea cooperării cu Turcia, ca stat candidat și partener cheie al UE, pe multiple domenii de interes comun, în linie cu concluziile Consiliului European din aprilie 2024.