Comisia Europeană propune norme pentru un aer și o apă mai curate

 Comisia Europeană propune norme mai stricte privind poluanții din aerul înconjurător, din apele de suprafață și din cele subterane și privindtratarea apelor urbane reziduale.

Curățenia aerului și a apei este esențială pentru sănătatea oamenilor și a ecosistemelor. Doar poluarea atmosferică, fără a lua în considerare și alte forme de poluare, este responsabilă pentru aproape 300 000 de morți premature în fiecare an în rândul europenilor. Noile norme propuse vor reduce cu peste 75 % în zece ani numărul deceselor cauzate de faptul că nivelurile principalului poluant, pulberile fine în suspensie (PM_2,5) sunt superioare celor indicate în orientările Organizației Mondiale a Sănătății. Că este vorba de poluarea aerului sau a apei, noile norme oferă un randament clar al investițiilor datorită beneficiilor pentru sănătate, în ceea ce privește economiile de energie, pentru producția de alimente, pentru industrie și pentru biodiversitate care decurg din acestea. Integrând învățămintele desprinse din normele actuale, Comisia propune atât reducerea nivelurilor permise de poluanți, cât și îmbunătățirea punerii în aplicare, astfel încât obiectivele de reducere a poluării să fie atinse mai des în practică. Propunerile de astăzi reprezintă un progres notabil în direcția atingerii obiectivului ambițios al Pactului verde european de a reduce la zero poluarea, și anume de a avea un mediu fără substanțe poluante nocive până în 2050. Propunerile răspund, totodată, unor cereri specifice formulate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: Sănătatea noastră depinde de sănătatea mediului înconjurător. Un mediu nesănătos are consecințe directe costisitoare asupra sănătății noastre. În fiecare an, sute de mii de europeni mor prematur și un număr și mai mare suferă de boli pulmonare sau de forme de cancer cauzate de poluare. Cu cât așteptăm mai mult să reducem poluarea, cu atât costurile pentru societate vor fi mai mari. Dorim ca până în 2050 să nu mai avem poluanți nocivi în mediul înconjurător. Aceasta înseamnă că trebuie să ne intensificăm eforturile încă de astăzi. Propunerile noastre de a reduce și mai mult poluarea apei și a aerului reprezintă un element esențial al soluției la această problemă.

Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: Calitatea aerului pe care îl respirăm și a apei pe care o utilizăm este fundamentală pentru viețile noastre și pentru viitorul societăților noastre. Aerul și apa poluate sunt dăunătoare pentru sănătatea noastră, pentru economie și pentru mediul înconjurător, afectându-i cel mai mult pe cei mai vulnerabili dintre noi. Prin urmare, este de datoria noastră să avem grijă să curățăm aerul și apa pentru generațiile prezente și viitoare. Costurile lipsei de acțiune sunt mult mai mari decât costurile prevenirii. De aceea Comisia ia acum măsuri pentru a asigura o acțiune coordonată la nivelul UE și a combate într-un mod mai eficace poluarea la sursă, atât la nivel local, cât și transfrontalier.

Un aer înconjurător mai curat până în 2030, atingerea obiectivului de reducere la zero a poluării până în 2050

Revizuirea propusă a directivelor privind calitatea aerului înconjurător va stabili pentru 2030 standarde intermediare privind calitatea aerului la nivelul UE care vor fi aliniate mai îndeaproape la orientările Organizației Mondiale a Sănătății și vor plasa în același timp UE pe o traiectorie care să-i permită să atingă obiectivul de reducere la zero a poluării aerului cel târziu până în 2050, în sinergie cu eforturile de asigurare a neutralității climatice. În acest scop, propunem o revizuire periodică a standardelor de calitate a aerului pentru a le reevalua în lumina celor mai recente dovezi științifice, precum și a evoluțiilor societale și tehnologice. Se propune astfel ca valoarea-limită anuală pentru principalul poluant, particulele fine în suspensie (PM_2,5), să fie redusă cu mai bine de jumătate.

Revizuirea va garanta faptul că persoanele care au probleme de sănătate din cauza poluării aerului vor avea drept la compensații în cazul încălcării normelor UE privind calitatea aerului. Aceste persoane vor avea, de asemenea, dreptul să fie reprezentate de organizații neguvernamentale prin acțiuni colective prin care să li se acorde compensații pentru prejudiciile cauzate. Propunerea va aduce, de asemenea, mai multă claritate în ceea ce privește accesul la justiție, sancțiunile eficace și o mai bună informare a publicului cu privire la calitatea aerului. Noua legislație va sprijini autoritățile locale prin consolidarea dispozițiilor privind monitorizarea calității aerului, realizarea de modelări în domeniu și elaborarea unor planuri îmbunătățite privind calitatea aerului.

Propunerile prezentate astăzi lasă la latitudinea autorităților naționale și locale alegerea măsurilor specifice pe care le vor lua pentru a se conforma standardelor. În același timp, politicile existente și viitoare ale UE în domeniile mediului, energiei, transporturilor, agriculturii, C&I și în alte domenii vor avea o contribuție semnificativă în această privință, astfel cum se detaliază în fișa informativă.

Propunerea de astăzi va contribui la o îmbunătățire semnificativă a calității aerului în întreaga Europă până în 2030, beneficiile brute fiind estimate între 42 și 121 de miliarde EUR în 2030, iar costurile la mai puțin de 6 miliarde EUR pe an.

Poluarea aerului reprezintă cea mai mare amenințare de mediu pentru sănătate și una dintre cauzele principale ale bolilor cronice, precum accidentele vasculare cerebrale, cancerul și diabetul. Poluarea este inevitabilă pentru toți europenii și afectează în mod disproporționat grupurile sociale sensibile și vulnerabile. Aerul poluat dăunează, de asemenea, mediului, provocând acidifiere, eutrofizare și daune pădurilor, ecosistemelor și culturilor.

O tratare îmbunătățită și mai eficientă din punctul de vedere al costurilor a apelor urbane reziduale

Directiva revizuită privind tratarea apelor urbane reziduale îi va ajuta pe europeni să se bucure de râuri, lacuri, ape subterane și mări mai curate și va face totodată ca tratarea apelor uzate să fie mai eficientă din punctul de vedere al costurilor. Pentru a exploata pe deplin potențialul apelor reziduale ca resursă, se propune să se urmărească obținerea neutralității energetice a sectorului până în 2040 și să se îmbunătățească calitatea nămolurilor astfel încât acestea să poată fi reutilizate într-o mai mare măsură, contribuindu-se astfel la circularitatea economiei.

Mai multe îmbunătățiri vor sprijini protejarea sănătății și a mediului. Printre acestea se numără obligația recuperării nutrienților din apele reziduale, noi standarde pentru micropoluanți și noi cerințe de monitorizare pentru microplastice. Obligațiile de tratare a apei vor fi extinse pentru a include orașele mai mici, cu 1 000 de locuitori (față de 2 000 de locuitori cum se prevede în normele actuale). Pentru a face față mai bine ploilor abundente, care au devenit mai frecvente ca urmare a schimbărilor climatice, este necesar să se elaboreze planuri integrate de gestionare a apei în orașele mai mari. În sfârșit, pe baza experienței dobândite cu ocazia pandemiei de COVID-19, Comisia propune monitorizarea sistematică a apelor reziduale în vederea depistării a diverși viruși, printre care CoV-SARS-19, și a rezistenței la antimicrobiene.

Țările UE vor trebui să asigure accesul la instalații sanitare pentru toți, în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate.

Întrucât 92 % din micropoluanții toxici găsiți în apele uzate din UE provin din produsele farmaceutice și cele cosmetice, un nou sistem de răspundere extinsă a producătorilor va impune producătorilor obligația de a suporta costul eliminării acestora. Acest lucru este conform cu principiul „poluatorul plătește” și va stimula cercetarea și inovarea în domeniul produselor fără substanțe toxice, precum și o finanțare mai echitabilă a tratării apelor reziduale.

Sectorul apelor uzate are un potențial important de producere de energie din surse regenerabile, de exemplu din biogaz, care nu a fost încă exploatat.  Țările UE vor trebui să urmărească la sursă poluarea industrială pentru a spori posibilitățile de reutilizare a nămolurilor și a apelor reziduale tratate, evitând pierderea resurselor. Normele privind recuperarea fosforului din nămoluri vor permite utilizarea acestora pentru producerea de îngrășăminte, ceea ce va fi benefic pentru producția de alimente.

Se estimează că modificările prevăzute vor contribui la o creștere cu 3,8 % a costurilor (cu 3,8 miliarde EUR pe an până în 2040), cu beneficii estimate la peste 6,6 miliarde EUR pe an și un raport cost/beneficii pozitiv în fiecare stat membru.

Protecția apelor de suprafață și a apelor subterane împotriva noilor poluanți

Pe baza dovezilor științifice la zi, Comisia propune actualizarea listelor cu poluanții acvatici care trebuie controlați cu mai multă strictețe în apele de suprafață și în apele subterane.

Vor fi adăugate în aceste liste 25 de substanțe ale căror efecte nefaste asupra naturii și a sănătății umane au fost bine documentate. Printre acestea se numără:

• PFAS, un grup mare de „produse chimice indestructibile” utilizate, printre altele, în ustensilele de gătit, în îmbrăcăminte și în mobilier, în spuma pentru stingerea incendiilor și în produsele de îngrijire personală;
• o serie de pesticide și produse de degradare a pesticidelor, cum ar fi glifosatul;
• bisfenolul A, un plastifiant și o componentă a ambalajelor din plastic
• unele produse farmaceutice utilizate ca analgezice și medicamente antiinflamatoare, precum și antibioticele.

Substanțele și standardele referitoare la substanțe au fost selectate într-un mod transparent, pe baza datelor științifice.

În plus, integrând învățămintele desprinse din incidente precum mortalitatea în masă a peștilor din fluviul Oder, Comisia propune avertismente obligatorii post-incident referitoare la situația din bazinul hidrografic din aval. Sunt prevăzute, de asemenea, îmbunătățiri în ceea ce privește monitorizarea, raportarea și simplificarea actualizărilor viitoare ale listelor pentru a ține pasul cu progresul științei.

Noile norme recunosc efectele cumulative sau combinate ale amestecurilor, lărgind abordarea de până acum, care se referea exclusiv la acțiunea substanțelor individuale.

În plus, vor fi actualizate (în majoritatea cazurilor vor fi înăsprite) standardele pentru un număr de 16 poluanți care sunt deja vizați de normele în vigoare, inclusiv metalele grele și substanțele chimice industriale, și vor fi eliminați patru poluanți care nu mai reprezintă o amenințare la nivelul UE.