România susține politica ”ușilor deschise” pentru statele care au voința și capacitatea îndeplinirii standardelor UE
România, prin Ministerul Afacerilor Externe, reiterează susţinerea fermă pentru politica „uşilor deschise” a UE în favoarea tuturor statelor care au voinţa şi capacitatea de a îndeplini toate criteriile de aderare la UE, cu respectarea principiului meritelor proprii.
În 9 noiembrie 2016, Comisia Europeană a publicat Pachetul anual privind extinderea Uniunii Europene, care cuprinde „Comunicarea privind Politica UE de extindere”, precum şi Rapoarte individuale pentru fiecare dintre statele candidate şi potenţialii candidaţi.
România apreciază în mod deosebit faptul că Pachetul extindere 2016 confirmă că perspectiva fermă de aderare la Uniunea Europeană continuă să exercite un efect transformator și să constituie o ancoră de stabilitate și securitate în statele din Sud-Estul Europei. Această perspectivă este cu atât mai importantă în contextul crizelor complexe cu care Uniunea s-a confruntat în ultima perioadă.
Ministerul Afacerilor Externe împărtășește pe deplin abordarea Comisiei Europene care subliniază că menținerea credibilității procesului de extindere rămâne un instrument de neînlocuit în consolidarea ţărilor candidate, şi, totodată, în sprijinirea eforturilor lor de modernizare prin adoptarea de reforme economice și politice în linie cu criteriile de aderare.
Ministerul Afacerilor Externe salută evaluarea Comisiei conform căreia politica de extindere generează în continuare rezultate concrete în implementarea reformelor necesare din statele partenere.
Comunicarea reconfirmă accentul plasat pe aspecte fundamentale, precum statul de drept, respectarea drepturilor fundamentale, consolidarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea. În egală, măsură, este apreciat sprijinul societății civile, având în vedere că reformele aferente procesului de aderare răspund interesului şi aşteptărilor cetățenilor din statele candidate şi potenţialii candidaţi.
Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă, de asemenea, aprecierea pentru susţinerea pe care Comisia Europeană o acordă cooperării regionale, inclusiv prin sublinierea rolului Procesului de Cooperare în Sud-estul Europei (SEECP) în direcţia stabilizării şi dezvoltării cooperării în regiune.
Pachetul de extindere 2016 evaluează stadiul în care se află țările din Balcanii de Vest și Turcia în ceea ce privește punerea în aplicare a principalelor reforme politice și economice, precum și acțiunile care ar trebui întreprinse pentru a rezolva problemele rămase. Printre altele, Comisia recomandă ca statele membre să ia în considerare deschiderea negocierilor de aderare cu Albania. Acest lucru este, totuși, strict condiționat de înregistrarea unor progrese credibile și concrete în punerea în aplicare a reformei sistemului judiciar, în special în ceea ce privește reevaluarea judecătorilor și a procurorilor („verificarea”).
Cu ocazia prezentării pachetului de extindere, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, a declarat: „Perspectiva aderării la UE continuă să genereze transformări și să consolideze stabilitatea în țările din Europa de Sud-Est, iar un proces de extindere credibil rămâne un instrument de neînlocuit pentru a consolida aceste țări și a le ajuta să realizeze reforme politice și economice. Reamintim astăzi faptul că UE sprijină în permanență aceste eforturi și îndemnăm guvernele țărilor implicate în procesul de aderare să urmeze mai activ reformele necesare și să le integreze realmente în agendele lor politice, nu doar pentru că UE solicită acest lucru, ci pentru că este în interesul propriilor cetățeni și al Europei în ansamblul său”.
Comisarul Hahn a adăugat că raportul anual privind Turcia din acest an vine într-un moment foarte important pentru Turcia și pentru relațiile UE-Turcia: ”Suntem extrem de îngrijorați în legătură cu deteriorarea statului de drept și a democrației în urma tentativei eșuate de lovitură de stat. Este în interesul Turciei să pună capăt neîntârziat tendinței de a se îndepărta de UE.”
Politica de extindere continuă să dea roade, iar în majoritatea țărilor, reformele avansează, deși cu viteze diferite. Prin urmare, un angajament neîntrerupt față de principiul abordării cu prioritate a aspectelor fundamentale rămâne esențial: Comisia va continua să își concentreze eforturile pe statul de drept, inclusiv în ceea ce privește securitatea, respectarea drepturilor fundamentale, instituțiile democratice și reforma administrației publice, precum și pe dezvoltarea economică și pe competitivitate. Este în continuare esențial ca societatea civilă și părțile interesate în sens mai larg să joace un rol mai pregnant.
Situația actuală
În ceea ce privește statul de drept, în ansamblu, s-au făcut eforturi pentru modernizarea cadrelor și a infrastructurii juridice. Parlamentul Albaniei a adoptat în unanimitate modificările constituționale care asigură baza pentru o reformă judiciară profundă și amplă. Cu toate acestea, cele mai multe țări continuă să se confrunte cu probleme de eficiență și cu o insuficientă independență și răspundere a sistemului judiciar. În ultimii ani, toate țările și-au consolidat cadrele pentru combaterea corupției și a crimei organizate; acum, mai mult ca niciodată, eforturile trebuie să se concentreze pe obținerea de rezultate în ceea ce privește anchetele, urmăririle penale și hotărârile judecătorești în cauze de la toate nivelurile. Țările implicate în procesul de aderare și-au modificat, de asemenea, legislația în materie penală și legislația antiterorism, dobândind astfel instrumente mai robuste pentru a contracara criminalitatea și terorismul. Mai multe țări au adoptat noi strategii și planuri de acțiune în materie de combatere a terorismului, însă trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a combate radicalizarea, în special în domeniul învățământului și prin exercitarea unui control mai strict asupra finanțării străine care promovează mesaje radicale.
Drepturile fundamentale continuă să fie, în mare măsură, consacrate în legislația țărilor implicate în procesul de aderare. În Balcanii de Vest există în continuare deficiențe în practică, dar situația este, în linii mari, stabilă. În Turcia s-au înregistrat regrese în acest domeniu, iar aplicarea în practică prezintă adesea deficiențe semnificative. În urma tentativei de lovitură de stat din iulie a fost declarată starea de urgență, în acest context fiind luate măsuri de anvergură de natură să afecteze drepturile fundamentale. Numeroase încălcări grave ale interdicției de a recurge la tortură și rele tratamente și ale drepturilor procedurale au fost invocate în perioada care a urmat tentativei de lovitură de stat.
Libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei reprezintă în continuare un motiv de preocupare deosebit în majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare, deși în grade diferite. Lipsa de progrese în acest domeniu, deja observată în ultimii doi ani, a persistat, și, în unele cazuri, s-a intensificat. Discriminarea și ostilitatea față de categoriile vulnerabile ale populației, inclusiv pe motive de orientare sexuală sau de identitate de gen, continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare.
Criza migrației a fost unul dintre principalele subiecte de pe agenda politică în cursul anului trecut. Aceasta a continuat să demonstreze relevanța strategică a politicii de extindere în regiune. UE a reacționat printr-o abordare cuprinzătoare, ținând cont în mod corespunzător de drepturile omului. Închiderea efectivă a rutei Balcanilor de Vest de către țările în cauză, coroborată cu Declarația UE-Turcia din 18 martie au dat rezultate concrete pe teren, iar numărul migranților în situație neregulamentară și al solicitanților de azil care ajung pe insulele grecești a scăzut în mod semnificativ, de la câteva mii pe zi la mai puțin de 100 pe zi în medie. Un alt rezultat a fost o scădere semnificativă a numărului de vieți pierdute pe mare.
Buna funcționare a instituțiilor democratice continuă să reprezinte o provocare majoră în numeroase țări. Rolul central pe care îl joacă într-o democrație parlamentele naționale ar trebui să fie integrat în cultura politică. În Turcia, tentativa de lovitură de stat din luna iulie a constituit un atac șocant și brutal la adresa instituțiilor alese în mod democratic. Având în vedere amenințarea gravă la adresa democrației turce și a statului turc, o reacție rapidă și decisivă la această amenințare era legitimă. Cu toate acestea, amploarea și natura colectivă a măsurilor adoptate în urma loviturii de stat ridică o serie de semne de întrebare.
Progresele referitoare la reforma administrației publice au fost diferite de la o țară la alta. Drepturile cetățenilor de a beneficia de o bună administrare, de acces la informații și de justiție în materie administrativă ar trebui să fie garantate într-un mod mai adecvat.
Situația economică s-a îmbunătățit treptat în întreaga regiune, cu o creștere mai puternică, investiții mai mari și mai multe locuri de muncă create de sectorul privat. Cu toate acestea, toate țările implicate în procesul de aderare se confruntă cu provocări structurale majore de natură economică și socială, cu o eficiență scăzută a administrațiilor publice și cu rate ridicate ale șomajului. În special, șomajul în rândul tinerilor se menține la un nivel îngrijorător de ridicat. Climatul de investiții este, de asemenea, afectat negativ de deficiențe persistente în ceea ce privește statul de drept.
Impulsul dat prin intermediul „procesului de la Berlin” și al inițiativei celor șase din Balcanii de Vest, în special în ceea ce privește agenda UE privind conectivitatea, a continuat să promoveze o mai bună cooperare regională și relații de bună vecinătate, sprijinind astfel stabilizarea politică și oportunitățile economice.
Actuala agendă de extindere cuprinde țările din Balcanii de Vest și Turcia. Au fost inițiate negocieri de aderare cu țările candidate Turcia (2005), Muntenegru (2012), precum și cu Serbia (2014), dar încă nu și cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (țară candidată din 2005) și cu Albania (statut de țară candidată în 2014). Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt țări potențial candidate.
