Astăzi, Comisia Europeană își publică orientările cu privire la modul în care Codul de bune practici privind dezinformarea, primul de acest tip din lume, ar trebui consolidat pentru a deveni un instrument mai eficace de combatere a dezinformării.
Acestea stabilesc așteptările Comisiei, solicită angajamente mai ferme din partea semnatarilor și prevăd o participare mai largă la cod. Pe baza unui cadru de monitorizare solid și a unor indicatori de performanță clari, semnatarii ar trebui să reducă stimulentele financiare în favoarea dezinformării, să le permită utilizatorilor să își asume un rol activ în prevenirea răspândirii acesteia, să coopereze mai bine cu verificatorii de fapte din toate statele membre și în toate limbile UE și să le ofere cercetătorilor un cadru pentru accesul la date.
Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență, a declarat: „Amenințările reprezentate de dezinformarea online evoluează rapid și trebuie să ne intensificăm acțiunea colectivă pentru a consolida rolul cetățenilor și a proteja spațiul informațional democratic. Este necesar un nou cod mai solid, deoarece platformele online și alți actori trebuie să abordeze riscurile sistemice asociate serviciilor lor și amplificării algoritmice, să înceteze activitățile de control pe care le desfășoară pe cont propriu și să nu mai permită obținerea de profituri de pe urma dezinformării, respectând în același timp pe deplin libertatea de exprimare.”
Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Trebuie să combatem infodemia și difuzarea de informații false care pun în pericol viața oamenilor. Dezinformarea nu poate continua să fie o sursă de venit. Trebuie să vedem angajamente mai ferme din partea platformelor online, a întregului ecosistem publicitar și a rețelelor de verificatori de fapte. Actul legislativ privind serviciile digitale ne va oferi instrumente suplimentare și puternice pentru combaterea dezinformării.”
Un cod solid, stabil și flexibil pentru a sprijini lupta împotriva dezinformării
Orientările pledează în favoarea consolidării codului în următoarele domenii:
O mai mare participare, cu angajamente adaptate circumstanțelor specifice. Comisia invită platformele existente și emergente active în UE, părțile interesate relevante din ecosistemul publicitar online (de exemplu, bursele de anunțuri publicitare, furnizorii de tehnologie publicitară, mărcile care beneficiază de publicitate), serviciile de mesagerie privată, precum și părțile interesate care pot contribui cu resurse sau expertiză la funcționarea eficace a codului să adere la cod. Codul consolidat ar trebui să includă noi angajamente personalizate, care să corespundă dimensiunii și naturii serviciilor furnizate de semnatari.
Privarea de fonduri a dezinformării. Platformele și actorii din ecosistemul publicitar online trebuie să își asume responsabilitatea și să colaboreze mai eficace pentru a priva de fonduri dezinformarea, în special prin schimbul de informații privind reclamele refuzate de unul dintre semnatari ca fiind surse de dezinformare, prin îmbunătățirea transparenței și a mecanismelor de tragere la răspundere în ceea ce privește plasarea anunțurilor publicitare și prin interzicerea participării actorilor care postează în mod sistematic conținut dovedit ulterior ca fiind mincinos.
Asigurarea integrității serviciilor. Codul consolidat ar trebui să includă în sfera sa de aplicare formele actuale și emergente de comportament manipulativ utilizate pentru a răspândi dezinformarea (cum ar fi roboții software, conturile false, campaniile de manipulare organizate, piratările de conturi) și ar trebui să includă angajamente personalizate în vederea garantării transparenței și a asumării răspunderii în legătură cu măsurile luate pentru a reduce efectele manipulării.
Echiparea utilizatorilor cu mijloacele adecvate pentru a putea înțelege și semnala situațiile în care se confruntă cu acte de dezinformare. Utilizatorii trebuie să aibă acces la instrumente care să le permită să înțeleagă mai bine mediul online și să navigheze în acest mediu în condiții de siguranță. Semnatarii trebuie să asigure transparența sistemelor lor de recomandări, mai precis modul în care utilizatorii văd conținutul, și să ia măsuri pentru a atenua riscurile pe care le alimentează acestea, cum ar fi propagarea virală a dezinformării.
De asemenea, semnatarii ar trebui să le ofere utilizatorilor lor instrumente și proceduri accesibile și eficace pentru a semnala situațiile în care se confruntă cu acte de dezinformare care are potențialul de a cauza prejudicii publice sau individuale. Utilizatorii al căror conținut sau ale căror conturi a/au făcut obiectul unor măsuri luate ca răspuns la o astfel de semnalare ar trebui să aibă acces la un mecanism adecvat și transparent de recurs și să poată introduce o cale de atac. Codul consolidat ar trebui, de asemenea, să sporească vizibilitatea informațiilor fiabile de interes public și să avertizeze utilizatorii care au interacționat cu conținuturi semnalate ca fiind false de către verificatorii de fapte.
Lărgirea sferei de aplicare a verificării faptelor și asigurarea unui acces sporit la date pentru cercetători. Noul cod ar trebui să includă o mai bună cooperare cu verificatorii de fapte și să lărgească sfera de aplicare a verificărilor în toate țările și în toate limbile UE. Codul consolidat ar trebui, de asemenea, să includă un cadru solid pentru accesul cercetătorilor la date.
Un cadru solid de monitorizare. Codul consolidat ar trebui să includă un cadru de monitorizare îmbunătățit, bazat pe indicatori-cheie de performanță clari care să măsoare rezultatele și impactul acțiunilor întreprinse de platforme, precum și impactul global al codului asupra dezinformării în UE. Platformele ar trebui să prezinte periodic rapoarte Comisiei cu privire la măsurile luate și la indicatorii-cheie de performanță relevanți. Informațiile și datele ar trebui furnizate de platforme în formate standardizate și ar trebui defalcate pentru fiecare stat membru în parte.
În sfârșit, semnatarii ar trebui să dezvolte un centru de transparență în care să indice ce politici au adoptat pentru a pune în aplicare angajamentele prevăzute de cod, precum și modul în care le-au pus în aplicare și să afișeze toate datele și parametrii relevanți pentru indicatorii-cheie de performanță. Orientările propun, de asemenea, înființarea unui grup operativ permanent, prezidat de Comisie și compus din semnatari, reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă, ai Grupului autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA) și ai Observatorului european al mass-mediei digitale (EDMO), care a primit peste 11 milioane EUR pentru a crea opt centre regionale care să contribuie la punerea în aplicare și extinderea activității sale în statele membre. Grupul operativ, care se va baza și pe sprijinul experților, va contribui la revizuirea și adaptarea codului în funcție de evoluțiile tehnologice, societale, de piață și legislative.
Etapele următoare
Comisia va invita semnatarii Codului de bune practici să se reunească și să consolideze codul în conformitate cu orientările. De asemenea, aceasta încurajează noii semnatari să adere la cod. În acest scop, Comisia va contacta potențialii noi semnatari și părți interesate. Semnatarii ar trebui să procedeze rapid la revizuirea codului și să prezinte un prim proiect de cod revizuit în toamnă. După cum s-a anunțat, în acest an, Comisia va prezenta, de asemenea, o propunere legislativă menită să îmbunătățească transparența publicității politice. Orientările lansează, de asemenea, un apel pentru asumarea de angajamente consolidate în acest domeniu, pentru a deschide calea către viitorul cadru legislativ consolidat și pentru a elabora soluții lansate de sectorul de profil în sprijinul acestuia.
Context
Codul de bune practici a fost instituit în octombrie 2018. Astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru democrația europeană (EDAP), orientările abordează deficiențele identificate în evaluarea codului efectuată de Comisie în 2020 și se bazează pe învățămintele desprinse din programul de monitorizare a dezinformării cu privire la COVID-19. Propunerea Comisiei referitoare la Actul legislativ privind serviciile digitale stabilește un mecanism de protecție în materie de coreglementare pentru măsurile care vor fi incluse în codul revizuit și consolidat.
Criza provocată de pandemia de COVID-19 a ilustrat în mod clar amenințările și provocările pe care le reprezintă dezinformarea pentru societățile noastre. „Infodemia” a generat riscuri substanțiale pentru sistemele de sănătate personale și publice, pentru gestionarea crizelor, pentru economie și societate. Aceasta a arătat că, în pofida eforturilor importante depuse până în prezent, este nevoie să se intensifice urgent eforturile de combatere a dezinformării.
Abordarea UE privind combaterea dezinformării este adânc înrădăcinată în protecția libertății de exprimare și în garantarea unei dezbateri democratice deschise. Obiectivul său este de a crea mai multă transparență și o mai mare asumare a răspunderii în mediul online și de a responsabiliza cetățenii. Această abordare este complementară cu celelalte obiective ale Planului de acțiune pentru democrația europeană, și anume promovarea unor alegeri libere și corecte și protejarea libertății și pluralismului mass-mediei. UE a mobilizat industria, mass-media, mediul academic, autoritățile publice și societatea civilă și încurajează o participare mai largă la cod.
