Într-un raport despre România publicat astăzi, Grupul de State al Consiliului Europei împotriva Corupției (GRECO) exprimă îngrijorări serioase cu privire la anumite aspecte ale legilor privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea Inspecției Judiciare și Consiliului Superior al Magistraturii recent adoptate de Parlament, precum și propuneri de modificare a legii penale.
Acest raport GRECO urmează o decizie luată în cadrul reuniunii sale plenare din decembrie 2017 de a efectua o evaluare specială și urgentă a reformelor judiciare din România, având în vedere că acestea ar putea implica contradicții puternice cu standardele anticorupție.
Raportul constată că amendamentele la cele trei legi privind justiția adoptate de Parlament în decembrie 2017 nu conțin unele dintre cele mai controversate propuneri prezentate inițial în timpul verii. Cu toate acestea, GRECO este preocupată de impactul lor potențial, inclusiv asupra structurii personalului din instanțe și parchete. În ciuda importanței și a sferei de aplicare a acestor reforme, impactul lor nu a fost evaluat oficial și procesul legislativ urmărit este în sine dezbătut.
GRECO cere României să renunțe la crearea unei noi secții speciale a parchetului pentru a investiga infracțiunile din sistemul judiciar. Raportul menționează, de asemenea, controversatul proces de demitere a șefei Direcției Naționale Anticrupție (DNA), inițiat în februarie 2018, și reiterează solicitarea de garanții suplimentare privind numirile și procedurile de demitere a procurorilor de rang înalt de către sistemul judiciar.
Comisia GRECO critică, de asemenea, amendamentele propuse la legislația penală, care, duă adoptare, ar contrazice clar unele dintre angajamentele internaționale ale României, inclusiv Convenția penală privind corupția. Modificările aduse procedurii penale discutate în prezent în Parlament sunt percepute de țările partenere ca o amenințare la adresa eficienței asistenței juridice reciproce.
În plus, raportul critică o serie de legi introduse în Senat în decembrie 2017, care ar slăbi în mod semnificativ incriminarea diferitelor infracțiuni relevante din Codul penal (de exemplu, mita și traficul de influență nu se vor mai aplica funcționarilor aleși și, în ceea ce privește infracțiunea de abuz de putere, amendamentele ar denunța în totalitate toate faptele săvârșite în legătură cu abuzurile de până la 200.000 de euro).
GRECO invită România ca la următoarea reuniune plenară (18-22 iunie 2018) să prezinte stadiul actual al reformelor propuse și să se abțină de la adoptarea amendamentelor la legea penală care ar putea compromite capacitatea sa de combatere a corupției.