Prim-ministrul Viktor Orbán a prezentat miercuri Parlamentului European prioritățile Ungariei pentru președinția de șase luni a Consiliului, care a început la 1 iulie.
În declarația de deschidere, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a menționat că președinția maghiară vine într-un moment în care UE face „pași importanți înainte”, inclusiv „sprijinirea Ucrainei”, consolidarea competitivității europene și construirea unei Europe mai stabile și mai sigure”. Ea a amintit că Parlamentul este casa democrației, „unde statul de drept și libertatea de exprimare sunt sacrosante”, și unde „s-ar putea să nu fim întotdeauna de acord, dar întotdeauna vom oferi spațiu pentru împărtășirea respectuoasă a opiniilor”.
„UE trebuie să se schimbe”, a spus premierul Viktor Orbán, adăugând că Președinția maghiară își propune să fie vocea și catalizatorul schimbării. Potrivit acestuia, situația UE este mult mai gravă decât în 2011, în timpul primei președinții maghiare a UE, invocând războiul din Ucraina, escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu și Africa, migrație, riscuri pentru spațiul Schengen, iar Europa își pierde competitivitatea globală.
Viktor Orbán a promis că Ungaria va fi un intermediar onest și constructiv care deține președinția rotativă a Consiliului UE, inclusiv în privința celor 52 de dosare legislative aflate în așteptare, care trebuie finalizate, și este pregătită să înceapă negocieri interinstituționale cu Parlamentul.
El a evidențiat competitivitatea ca o problemă cheie pentru Președinție, menționând că în ultimele două decenii creșterea economică a UE a fost semnificativ mai mică decât în China și SUA, cota UE în comerțul global fiind, de asemenea, în scădere. Subliniind prețurile la energie ca un obstacol cheie, Orbán a spus că „urmare a îndepărtării de sursele de energie rusești, UE a pierdut o creștere semnificativă a PIB-ului”. „Nu ar trebui să cădem în iluzia că tranziția verde în sine oferă o soluție la problemă”, a susținut el, adăugând că decarbonizarea a dus la încetinirea productivității și la pierderea locurilor de muncă.
Despre migrație, premierul ungar a avertizat că „fără hotspot-uri externe nu putem proteja europenii de migrația ilegală”. „Sistemul de azil al UE pur și simplu nu funcționează. Migrația ilegală a dus la creșterea antisemitismului, violenței împotriva femeilor și homofobiei”, a susținut el. El a propus organizarea regulată de „summituri Schengen”, și a insistat ca Bulgaria și România să devină membre cu drepturi depline ale zonei de liberă circulație până la sfârșitul anului.
Cu privire la extindere, Orbán a cerut accelerarea aderării țărilor din Balcanii de Vest și a subliniat că „fără aderarea Serbiei, nu putem stabiliza Balcanii”.
Prim-ministrul ungar a pledat pentru o industrie de apărare a UE, un sector agricol prietenos cu fermierii, competitiv și pentru importanța politicii de coeziune a UE. „Fondurile de coeziune nu sunt caritate sau o donație, sunt una dintre cele mai mari forme de politică de investiții din UE și este o condiție prealabilă pentru echilibrarea pieței unice”, a spus el.
Răspunsul președintelui Comisiei Europene
Răspunzând premierului Orbán, Ursula von der Leyen, președinta Comisie Europene, a afirmat angajamentul UE de a sprijini Ungaria după recentele inundații și a subliniat trei priorități cheie: Ucraina, competitivitatea și migrația. Ea a criticat poziția Ungariei față de Rusia, deplângând faptul că „un stat membru în special” încă încearcă să cumpere combustibili fosili din Rusia, în ciuda angajamentului UE de a fi independent energetic. În ceea ce privește migrația, ea a condamnat decizia Ungariei de a elibera contrabandiștii condamnați și a pus sub semnul întrebării politicile sale în materie de vize, cum ar fi invitarea cetățenilor ruși în UE fără controale suplimentare, avertizând că acestea „fac din Ungaria un risc de securitate, nu numai pentru Ungaria, ci și pentru toate statele membre”. Subliniind potențialul țării în cadrul UE, ea a îndemnat-o să „slujească cauza unității europene”, mai degrabă decât să se abate de la valorile comune.
Vorbitori din grupurile politice
Majoritatea vorbitorilor din Parlament l-au criticat pe premierul ungar pentru palmaresul său de când țara și-a asumat președinția Consiliului, precum și pentru că a transformat Ungaria într-un regim hibrid, a subminat lupta Ucrainei împotriva agresiunii ruse și a colaborat cu regimurile iliberale de la Moscova și Beijing.
Mai mulți vorbitori și-au exprimat îngrijorarea față de lipsa de respect față de valorile UE demonstrată de prim-ministrul ungar, precum și de acuzațiile de corupție în Ungaria. Mulți europarlamentari și-au exprimat solidaritatea față de poporul maghiar care suferă din cauza restricțiilor guvernului lor privind independența judiciară, libertatea presei și societatea civilă. Mai mulți au susținut că a fost o greșeală acordarea președinției prin rotație Ungariei și au cerut suspendarea drepturilor sale de vot în Consiliu în conformitate cu procedura articolului 7.
Alți vorbitori nu au fost de acord, lăudând guvernul maghiar pentru poziția sa față de migrație și pentru că plasează competitivitatea în fruntea priorităților sale.
Ei au lăudat Ungaria ca un apărător al valorilor tradiționale și au profitat de ocazie pentru a argumenta că politicile de tranziție ecologică și regulile greoaie ale UE distrug economia Europei.